Abordarea energetică regională Sofia – București

În contextul semnării la Sofia a Memorandumului de înțelegere între Azerbaidjan, Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria privind importul de aprovizionare cu gaze naturale din Azerbaidjan și luând în considerare apropierea geografică, dezvoltarea energiei circulare în ambele sensuri a Bulgariei și României, în data de 27 aprilie, Energynomics a organizat la Sofia prima Conferință din acest an în seria Abordare Regională.

Energy Analytical Studies, fiind prezent la lucrările Conferinței, oferă o sinteză a discuțiilor și tezelor prezentate.

Securitatea energetică la nivel regional nu poate fi realizată unilateral, doar lucrând în comun pot fi rezolvate problemele securității energetice și poate fi asigurată tranziția verde.

Conferința a fost deschisă de către Aurelia Domnițeanu, ministru-consilier în cadrul Ambasadei României în Bulgaria.

Aurelia Domnițeanu a remarcat următoarele teze:

• Energia ne face să conlucrăm împreună, să realizăm proiecte în comun;
• Memorandumului de înțelegere (MoU) semnat la Sofia, este o contribuție semnificativă la rezolvarea securității energetice în Europa de Sud și Centrală;
• MoU poate ajuta și contribui la realizarea securității energetice a Ucrainei, Republicii Moldova și Republicii Macedonia de Nord;
• Putem observa că Bulgaria este un exportator net de curent electric și a ajuns să realizeze o interconectare eficientă cu statele vecine;
• România se poate bucura de o relație bună cu Bulgaria în domeniul energetic. Ambele state se află pe o direcție comună, delimitate de aceleași reglementări și obiective la nivelul Uniunii Europene.

Lucrările Conferinței au fost continuate prin discursul Teodorei Georgieva, Executive Officer ICGB (Gas Interconnector Greece-Bulgaria).

Teodora Georgieva a subliniat următoarele aspecte:

• Memorandumului de înțelegere semnat la Sofia diversifică rutele de aprovizionare cu gaze naturale. Geografia furnizărilor de gaze azere se intensifică;
• MoU contribuie la dezvoltarea infrastructurii și logisticii energetice a Coridorului Vertical;
• Mai multe surse de energie și rutele alternative de aprovizionare cu gaz vor ajuta la rezolvarea crizei energetice actuale;
• ICGB are calitatea de membru al ENTSOG, pentru a promova dezvoltarea comerțului transfrontalier cu gaze naturale și pentru a asigura managementul, coordonarea funcționării și dezvoltarea tehnică a rețelelor UE de transport a gazelor;
• Toate licitațiile de gaz ale ICGB se desfășoară în conformitate regulamentul ENTSOG;
• Transportarea hidrogenului prin ICGB și infrastructura Coridorului sudic de gaze este o inițiativă de viitor încurajată de Bulgaria;
• ICGB este un schimbător de joc pe harta energetică a Europei de Sud-Est. Acesta are un rol important pentru asigurarea unor rute alternative în furnizarea de gaze naturale în Ucraina și Republica Moldova;
• ICGB este o componentă importantă și a permis semnarea acordului între Azerbaidjan și România (SOCAR și Romgaz).

Evangelos Gazis de la Aurora Energy Research a subliniat următoarele teze:

• La momentul de față trebuie să punem accent pe diversificarea resurselor energetice, mizăm pe mai multe surse de energie;
• Aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan este una din soluțiile realiste la problemele existente;
• Sunt necesare mai multe terminale pentru regazeificare;
• Sistemul energetic al Bulgariei trece printr-o transformare. Piața sa, cândva integrată pe verticală, trece printr-un proces de liberalizare;
• Asistăm la o globalizare a pieței de gaze naturale.

În continuarea discuțiilor de la Conferință a urmat intervenția lui Alex Gospodinov, CEO la hooracán energy. Eforturile actuale de dezvoltare ale hooracán energy sunt concentrate pe România, Bulgaria și Republica Moldova, unde compania creează portofolii scalabile de proiecte de energie eoliană onshore/offshore și de stocare a energiei. În acest sens, Alex Gospodinov a remarcat următoarele aspecte:

• Direcția dezvoltării proiectelor de energie eoliană offshore în regiune este competitivă;
• Scopul nostru este de a conduce tranziția energetică pe piețele emergente și de frontieră din Europa de Est;
• Dezvoltăm proiecte de energie regenerabilă capabile să realizeze o funcționare comercială de succes;
• România este una dintre piețele noastre de bază. România are capacitatea de dezvoltare a proiectelor de energie eoliană offshore și onshore;
• Estimăm că România va trebui să implementeze 20 GW de nouă capacitate de energie regenerabilă în următorii 10-20 de ani;
• În Republica Moldova cea mai mare problemă în domeniul energetic este legată de infrastructura energetică, nu de faptul că importă gaze din Rusia;
• O altă problemă a Republicii Moldova în domeniul energetic este regiunea transnistreană, unde se situează cele mai importante noduri ale infrastructurii energetice.

Kostantsa Rangelova, analist senior pentru energie și climă la Centrul pentru Studiul Democrației din Bulgaria a prezentat următoarele teze:

• Invazia rusă a Ucrainei a scos la iveală cele mai grave și adânc înrădăcinate vulnerabilități ale securității energetice și climatice ale Europei;
• Bulgaria, primul stat membru al UE la care livrările de gaze rusești au fost tăiate la sfârșitul lunii aprilie 2022, continuă să importe gaz rusesc indirect prin Grecia, unde două dintre cele mai mari companii de gaze din țară au acceptat schema de plată a Gazprom;
• TurkStream, continuă să livreze gaze rusești în Europa de Sud-Est prin Turcia. Este în prezent cea mai mare sursă de exporturi de gaze rusești către Europa, însumând aproximativ 10 miliarde de m³/an;
• Scenarii prin prisma indicelor de risc pentru securitatea energetică și climatică:

1) Accelerated gas phaseout – eliminare treptată a gazelor, care explorează potențialul maxim de reducere a cererii până în 2030, estimează că mai mult de 6 miliarde de m³ din cererea de gaze pot fi eliminate treptat în Bulgaria, România și Grecia până în 2030, spre deosebire de scenariul de referință UE;

2) Fit for 55 – MIX – se bazează pe scenariul de referință al UE și pe o evaluare a impactului principalelor inițiative din pachetul de politici European Green Deal. Modelează un semnal puternic al prețului carbonului, extins la sectorul transporturilor și al construcțiilor, în conformitate cu intensificarea politicilor naționale de decarbonizare. Acesta oferă proiecții macroeconomice, energetice, climatice și de transport cu un orizont de timp 2030. Reflectă necesitatea unor politici sectoriale pentru stimularea adoptării de energie alternativă;

• Securitatea aprovizionării cu gaze naturale se bazează pe: finalizarea strategiilor de diversificare a gazelor naturale pe termen mediu; finalizarea proiectelor strategice precum interconexiuni regionale de gaze, instalații de stocare și instalații de regazeificare LNG;
• Importurile de gaze la terminalele de regazificare LNG din Grecia și Turcia vor juca un rol crucial în menținerea securității aprovizionării. Este imperativ ca Bulgaria, Grecia și România să semneze acorduri pentru a optimiza alocarea unor volume limitate de aprovizionare cu gaze alternative care intră în regiune;
• Țările din Europa de Sud-Est ar trebui să asigure reversibilitatea fizică și contractuală a conductelor de interconectare existente, inclusiv a conductei de tranzit Transbalcanice, care nu mai este utilizată de Gazprom;
• Eliminarea treptată a gazelor naturale este posibilă dacă regiunea își va intensifica eforturile pentru accelerarea proiectelor eoliene și de stocare a energiei.

În concluzie putem menționa că Memorandumul de înțelegere semnat la Sofia privind importul de gaze naturale din Azerbaidjan, consolidează realizarea securității energetice în Europa Centrală și de Sud-Est, contribuind la dezvoltarea relațiilor între companiile energetice și autoritățile de la București și Sofia. În plus, legăturile dintre sistemele energetice din România și Bulgaria pot și ar trebui consolidate, pentru un plus de securitate energetică regională și alternativă de aprovizionare cu resurse energetice.

Energy Analytical Studies mulțumește organizatorilor evenimentului și moderatorului Gabriel Avăcăriței, pentru posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor Conferinței.