În contextul provocărilor energetice actuale din Europa de Sud-Est, securitatea și reziliența energetică devin priorități strategice pentru Republica Moldova. Dependența de surse externe, infrastructura învechită și dezechilibrele de pe piață impun măsuri urgente și coordonate. Materialul de față sintetizează principalele idei și propuneri din cadrul Conferinței „Abordare Regională Chișinău 2025”, organizate de Energynomics. În cadrul Conferinței au fost abordate teme esențiale precum direcțiile strategice pentru consolidarea securității energetice ale Republicii Moldova, importanța interconectării cu România, necesitatea investițiilor în capacități de producere a energiei și rolul României în tranziția energetică regională.
Scopul acestui material este de a evidenția perspectivele complementare și de a sublinia importanța cooperării între Republica Moldova și România pentru creșterea rezilienței energetice. Cele două țări, legate istoric, cultural și geografic, manifestă o convergență tot mai clară în politicile lor energetice, în special în direcțiile de interconectare, diversificare a surselor de energie și investiții în capacități noi de producție.
Eugeniu Buzatu, directorul general interimar al Energocom, a subliniat că primul pas esențial pentru funcționarea unei piețe de echilibrare eficiente în Republica Moldova este cuplarea cu piața de energie din România. Această interconectare ar permite formarea unei piețe comune, mai lichide, sustenabile și competitive, cu un singur punct de tranzacționare. El afirmă că fără o interconectare puternică – în special cu România și Ucraina – și fără capacități interne suficiente de producție, securitatea energetică și liberalizarea pieței energetice moldovenești nu sunt posibile.
În plus, Eugeniu Buzatu a menționat că, deși energia regenerabilă (în special cea solară) este în creștere în Republica Moldova, există situații de supraproducție care duc la prețuri negative, fără a putea acoperi eficient vârfurile de consum. Astfel, Eugeniu Buzatu a venit cu o soluție de instalare a centralelor flexibile de mici dimensiuni și construirea de noi interconexiuni cu România, precum linia Bălți – Suceava, care ar crește capacitatea de import și reziliența sistemului energetic al Republicii Moldova.
În prezent, Energocom acționează pe piața Republicii Moldova ca agregator național, cumpărând toată energia electrică din țară și redistribuind-o. Eugeniu Buzatu a atras atenția că, în lipsa unei infrastructuri adecvate și a încrederii investitorilor străini, piața moldovenească rămâne vulnerabilă – aspect evidențiat de crizele energetice din 2021 – 2022, cauzate de războiul din Ucraina și scumpirea energiei în Europa.
Reprezentantul Asociației Business-ului European din Republica Moldova, Eugen Cozmulici, a afirmat că facilitarea investițiilor în capacități de producere a energiei electrice este esențială pentru consolidarea securității energetice a țării. Potrivit expertului, mediul de afaceri este optimist, iar interesul investitorilor a crescut după ce Ministerul Energiei a accelerat reformele legislative și a stimulat dialogul cu autoritățile.
Totuși, Eugen Cozmulici a subliniat faptul că procesul de deblocare a avizelor pentru racordarea noilor capacități regenerabile (în special solare și eoliene) a provocat unele perturbări în piață. Pentru a preveni dezechilibrele, precum cele din România, Eugen Cozmulici a propus introducerea obligativității stocării energiei prin baterii. Această măsură ar putea reduce riscul apariției prețurilor negative cauzate de supraproducție în momente de consum scăzut.
În prezent, Republica Moldova poate exporta peste 80 MW de energie, însă nu dispune de infrastructura necesară pentru echilibrarea rețelei. În acest context, se recomandă investiții în centrale electrice pe gaze naturale și, posibil, în hidrocentrale cu pompaj, pentru a asigura flexibilitate și stabilitate sistemului energetic.
Daniel Apostol, director general al Federației Patronale a Energiei (FPE), a subliniat că investițiile sunt esențiale pentru consolidarea securității energetice, atât în România, cât și la nivel regional. De asemenea, Daniel Apostol a afirmat că nu poți implementa tranziția energetică dacă nu valorifici resursele de care dispui. În acest sens, România are resurse naturale semnificative, precum gazele din Marea Neagră, care pot susține costurile tranziției energetice dacă sunt valorificate eficient. Aceste resurse nu doar că pot susține economia României, ci și pot contribui la securitatea energetică a regiunii, inclusiv a Republicii Moldova. Colaborarea cu Republica Moldova este considerată firească și necesară, în contextul în care gazele din Marea Neagră pot deveni un atu strategic pentru întreaga regiune.
Daniel Apostol a avertizat că investițiile în sectorul energetic sunt îngreunate de birocrația excesivă, ceea ce descurajează implicarea capitalului privat. În opinia sa, statul trebuie să creeze un mediu favorabil și predictibil pentru investitori, pentru a încuraja contribuția acestora la securitatea energetică. De asemenea, el anticipează o creștere a proiectelor de captare și stocare a carbonului, ca parte a eforturilor României de reducere a emisiilor.
FPE, care reprezintă 98% din producătorii de țiței și gaze din România, joacă un rol major în economie, contribuind cu 4% din PIB și implicând direct sau indirect aproximativ 150.000 de angajați. Daniel Apostol a menționat că membrii federației manifestă un interes crescând pentru tehnologii inovatoare, cum ar fi hidrogenul, energia geotermală, eolianul offshore și fotovoltaicele, ceea ce arată o deschidere spre diversificarea surselor de energie.
Fondatorul al Energy Analytical Studies, Mihai Melintei a remarcat că energia a devenit un factor geopolitic strategic, influențând relațiile internaționale, parteneriatele și conflicte, așa cum o demonstrează războiul din Ucraina. În acest context, securitatea și reziliența energetică au devenit concepte tot mai frecvent invocate în Republica Moldova, însă adesea fără o înțelegere profundă.
Pentru a întări reziliența energetică a Republicii Moldova, Mihai Melintei a propus patru direcții strategice:
- Diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare;
- Modernizarea infrastructurii energetice;
- Interconectarea regională, în special cu România;
- Investiții în educație, cercetare și inovație;
Mihai Melintei a subliniat că interconectarea energetică cu România, dezvoltarea producției locale de energie regenerabilă și investițiile în capacități de stocare sunt soluții structurale esențiale pentru securitatea energetică a Republicii Moldova pe termen lung. De asemenea, sincronizarea cu platformele energetice europene este crucială pentru integrarea țării într-un sistem energetic mai sigur și mai stabil.
În concluzie putem afirma că Republica Moldova se află într-un moment critic în ceea ce privește securitatea energetică, iar soluțiile necesare pentru reziliența energetică implică voință politică, investiții consistente și cooperare regională. Integrarea cu piața energetică românească, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea capacităților interne de producție și atragerea de investiții – mai ales în energie regenerabilă și soluții de stocare – sunt pilonii esențiali ai unui sistem energetic rezilient și sustenabil.
Experții din cadrul Conferinței au evidențiat că fără o interconectare puternică cu România și Ucraina, Republica Moldova nu poate construi o piață funcțională, concurențială și rezilientă. În același timp, România, prin resursele sale naturale și poziția strategică, poate juca un rol major în consolidarea securității energetice la nivel regional, cu condiția susținerii unor politici favorabile investițiilor.
Așadar, viitorul energetic al Republicii Moldova depinde de integrarea regională, modernizarea sistemului și valorificarea oportunităților investiționale, toate acestea fiind esențiale pentru reducerea vulnerabilităților și crearea unui sistem capabil să reziste în fața șocurilor geopolitice.
Energy Analytical Studies mulțumește organizatorilor evenimentului și moderatorului Gabriel Avăcăriței, pentru posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor Conferinței.