#

Amprenta de carbon Neptun Deep

Dezbaterea privind dezvoltarea proiectului offshore Neptun Deep este un subiect de o importanță strategică pentru România, în principal datorită impactului asupra economiei, a securității energetice și a mediului din Marea Neagră, dar și pe fondul complexității modificărilor de pe piața energetică internațională.

În direcția mediului înconjurător, proiectul Neptun Deep va fi cel mai mare proiect de exploatare a gazelor din România, care va avea emisii semnificative de gaze cu efect de seră. Având în vedere că, proiectul este în faza de obținere a acordului de mediu, Greenpeace România și Bankwatch România, au organizat în data de 6 martie o dezbatere cu persoanele interesate despre potențialul impact climatic al proiectului.

Energy Analytical Studies, participând la dezbatere, oferă o sinteză a principalelor ipoteze de lucru prezentate în cadrul evenimentului intitulat „Amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep. Între vis și realitate”.

În cadrul evenimentului, Greenpeace România și Bankwatch România au lansat studiul elaborat de ERCST (European Roundtable on Climate Change and Sustainable Transition), care analizează impactul de mediu al proiectului Neptun Deep. În același timp, studiul analizează și riscurile privind neîndeplinirea obiectivelor climatice asumate de România la nivel internațional. Rezultatele studiului arată că pe întreaga durată de viață, proiectul Neptun Deep va fi responsabil de 209 milioane tone CO2 echivalent, în medie 10,4 milioane de tone CO2 pe an.

Potrivit lui Marian Mândru, Coordonator de campanii din cadrul Greenpeace România, începând cu anul 2028, în primii 10 ani de exploatare a gazelor din proiectul Neptun Deep, vor fi cele mai mari emisii de carbon. În 2030-2035 emisiile de carbon de la proiectul offshore Neptun Deep vor atinge cele mai înalte vârfuri. Emisiile de CO2 din Neptun Deep vor reprezenta 23% din toate emisiile României la nivelul anului 2035 și 12% la nivelul anului 2040. În acest context, Marian Mândru a menționat că, tranziția energetică nu se poate face cu și mai multe emisii de carbon. Nu este clar dacă și unde ar avea loc gazele din Neptun Deep în planurile climatice ale României, iar autoritățile trebuie să aducă urgent clarificări. Extracția gazelor din Marea Neagră nu poate fi pornită, fără a se clarifica cum va arăta România din punct de vedere al emisiilor, în toate sectoarele, până în 2050. Emisiile din proiectul Neptun Deep vor avea o proporție din ce în ce mai importantă din emisiile totale și cele sectoriale ale României.

Raluca Petcu, Coordonatoarea campaniei de gaze fosile din cadrul Bankwatch România, a menționat în cadrul evenimentului despre cum s-a ajuns la amprenta negativă a Neptun Deep în cadrul raportului de mediu prezentat de OMV Petrom, în timp ce studiul elaborat de ERCST, la cererea Greenpeace și Bankwatch, arată o amprentă pozitivă. Potrivit lui Raluca Petcu, în analiza impactului de mediu, consultanții OMV Petrom pleacă de la asumpția că gazul extras va produce 65 mii MWh/zi în locul cărbunelui, deci va înlocui și implicit reduce aceste emisii. În realitate, electricitatea produsă din cărbune este de trei ori mai puțină și este în continuă scădere, având în vedere că, România și-a asumat închiderea treptată până în 2032 a tuturor centralelor pe cărbune. Astfel, Raluca Petcu a remarcat că, cifrele sunt manipulate pentru a face proiectul să pară pozitiv, când în realitate un proiect de combustibili fosili nu poate avea emisii negative.

Antal Lóránt, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, a subliniat în cadrul evenimentului că, pentru astfel de proiecte energetice ca Neptun Deep, trebuie să atragem atenția la actele europene și anume la taxonomia UE. Aceasta stabilește un sistem de clasificare comun pentru UE și oferă claritate companiilor și investitorilor, încurajând o creștere a finanțării sectorului privat pentru tranziția spre neutralitatea climatică. În acest sens, conform ipotezei prezentate de Antal Lóránt, gazele naturale sunt declarate ca fiind sursă de tranziție energetică, conform avizului UE. Atunci, când UE a marcat acest lucru la nivel normativ, România a accelerat dezvoltarea proiectului offshore Neptun Deep.

Cu privire la impactul proiectului Neptun Deep asupra securității energetice europene, Antal Lóránt a menționat că, gazele de la Neptun Deep pot diminua importul de gaze din Rusia, pentru că de jure, UE nu cumpără gaze din Rusia, însă, de facto acest lucru se întâmplă. De asemenea, gazele naturale de la Neptun Deep sunt importante la nivel intern, deoarece România are nevoie de mai multe centrale pe gaz, pentru echilibrarea sistemului energetic și pentru a evita riscul unui blackout în Europa de Sud-Est.

Pe parcursul dezbaterii, activiștii de mediu, ecologii și experții energetici au prezentat următoarele teze de lucru:

  • România are capacitatea instalată de regenerabile care este egală cu reactoarele de la Cernavodă;
  • România nu are un plan clar definit privind utilizarea gazelor din zăcământul Neptun Deep;
  • Cel mai poluant la gaze, este să le lași în atmosferă;
  • La nivel național este nevoie de investiții în cercetarea de mediu, de formarea resursei umane, care să dezvolte în mod independent studii, care la rândul său să fundamenteze proiectele energetice precum Neptun Deep;
  • Minele din Marea Neagră, care au apărut ca urmare a evoluțiilor militare din Ucraina, pot afecta dezvoltarea proiectului Neptun Deep.

În timpul dezbaterii, atât Greenpeace cât și Bankwatch au subliniat că, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea deraia planurile climatice ale României. În cazul în care România va scoate gazele din Neptun Deep, impactul asupra climei va fi același indiferent de unde și de către cine va fi ars acest combustibil. De acești parametri va depinde nivelul de emisii de gaze cu efect de seră pe care România le va raporta. România și-a asumat neutralitatea climatică până în 2050, mergând pe o traiectorie privind emisiile de carbon pentru următorii 25 de ani. Pentru ca această traiectorie să fie corectă și realizabilă, organizațiile de mediu insistă asupra unei clarități cu privire la volumul și utilizarea gazelor naturale din proiectul Neptun Deep.

În concluzie putem menționat că, este important ca, noile oportunități din sectorul energetic, care contribuie la dezvoltarea economică și tehnologică, să fie luate în calcul, însă acestea trebuie implementate corect, pentru a atenua impactul de mediu, climatic și social aferent tranziției energetice.

Energy Analytical Studies mulțumește organizatorilor evenimentului și Coordonatoarei campaniei de gaze fosile din cadrul Bankwatch România, Raluca Petcu, pentru posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor evenimentului „Amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep. Între vis și realitate”.