Autor: Mihai Melintei.
Într-o situație fără precedent pe piața energetică globală, statele sunt nevoite să întreprindă măsuri fără precedent. La momentul de față, statele membre ale UE încearcă să combată penuria de energie și să atenueze efectele creșterii prețurilor la combustibilii clasici (petrol, gaz, cărbune) din cauza crizei cauzate de evoluțiile geopolitice din Ucraina, problemele în curs de desfășurare privind lanțurile de aprovizionare și inflația ridicată la nivel mondial. În același timp, statele membre ale UE urmăresc atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă a domeniului energetic în direcția energiei regenerabile/verzi. În acest sens, la 17 decembrie 2022, la București, în prezența Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut loc ceremonia semnării Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi.
Acordul vizează realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, precum și transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport. În contextul evoluțiilor volatile din domeniul energetic, parteneriatul consolidează securitatea energetică a României, și este un demers strategic esențial pentru întărirea poziției României în regiune, inclusiv pentru identificarea unor surse de energie cât mai sigure.
În context, trebuie remarcat faptul că Ministrul Energiei al Azerbaidjanului, Parviz Shahbazov, încă de la a 5-a Conferință Internațională a Gazului din România, organizată în septembrie anul curent, a remarcat despre importanța realizării Coridorul verde Azerbaidjan – Georgia – Marea Neagră – România, unde România este văzută ca un hub pentru noile resurse de energie regenerabilă destinate pieței europene. Pe termen lung, Azerbaidjan în sectorul din Marea Caspică are un potențial hidroelectric și eolian enorm, iar prin semnarea Acordului acest potențial este transpus într-o realitate.
Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi semnat între Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria oferă un cadru de cooperare pe termen lung între țările semnatare în direcția producției, transportării și vânzării energiei electrice. De asemenea, parteneriatul prevede dezvoltarea unei infrastructuri moderne energetice în proiecte legate de hidrogen și eficiența energetică, inclusiv realizarea unui cablu submarin prin Marea Neagră. Proiectul dezvoltării infrastructurii energetice aduce o contribuție semnificativă la consolidarea securității energetice europene, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și prin promovarea creșterii pe termen lung a cooperării regionale. Acordul răspunde nevoilor UE de decarbonizare a sectorului energetic și contribuie la întărirea rezilienței sistemelor energetice. România va juca un rol important ca țară de tranzit și hub energetic regional, oferind alternative vecinilor și partenerilor UE. Romania, luând în considerare dezvoltarea infrastructurii regionale, va putea livra energie electrică Republicii Moldova și Balcanilor de vest. De asemenea, Parteneriatul Strategic cvadripartit va ajuta la reconstrucția sistemului energetic ucrainean. Totodată, are loc extinderea și valorificarea legăturilor directe prin porturile maritime Constanța, Batumi și Poti de la Marea Neagră. Aceste legături pot asigura conectivitatea între Europa de est, și regiunea Caspică, iar mai departe Asia Centrală, contribuind la întărirea și dezvoltarea Coridorul energetic Marea Caspică – Marea Neagră.
Odată cu lansarea conductelor TAP și TANAP, Azerbaidjanul a început să își extindă aria geografică de furnizare a resurselor energetice. Baku se află într-o situație avantajoasă, deoarece Europa are nevoie de a-și consolida securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de piețe de desfacere pentru resursele sale energetice. Astfel, Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi pentru Baku este o nouă punte de legătură către Europa. Azerbaidjan va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în special energie verde. Potențialul de energie regenerabilă al Azerbaidjanului este de peste 27 de gigawați de energie eoliană și solară pe uscat și de 157 de gigawați de energie eoliană în sectorul azer al Mării Caspice. Baku intenționează să producă 3 gigawați de energie eoliană și 1 gigawatt de energie solară până în 2027, din care 80% vor fi exportate pe piața europeană. De asemenea, anterior semnării Acordului la București, Ministerul Energiei din Azerbaidjan și compania australiană Fortescue Future Industries (FFI) au semnat un Acord-cadru privind cooperarea în proiecte de energie regenerabilă în Azerbaidjan și studiul și dezvoltarea potențialului „hidrogenului verde”. Compania australiană intenționează să investească în infrastructura energiei regenerabile a Azerbaidjanului, creând astfel capacități suplimentare pentru exportul energiei regenerabile azere în Europa.
Alături, de potențialul energetic al Azerbaidjanului și Georgia are capacități uriașe pentru producția și exportul de energie regenerabilă, care poate contribui semnificativ la securitatea energetică a Europei, inclusiv la tranziția energetică a UE către o energie curată. Geografic, Georgia este situată între Europa și Asia, astfel că poziția sa îi oferă un rol important de tranzit. În același timp, Georgia are infrastructura necesară pentru a livra energie către țările vecine, cu excepția Europei, iar proiectul cablului submarin din Marea Neagră îi oferă oportunitate de a furniza energie în direcția europeană. Acordul poate integra Georgia, pe piața de energie electrică a UE. Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile din domeniul energetic convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect pilot pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.
Putem remarca că Acordul se fundamentează pe interesele celor patru state semnatare în direcția consolidării securității energetice regionale și a conectivității UE la o aprovizionare diversificată cu resurse de energie. Totodată, Acordul valorifică potențialul de producere a energiei regenerabile din regiunea Caspică și va crește ponderea energiei regenerabile în mixul energetic european.
Rolul de hub în această formulă cvadripartită a fost atribuit României, iar rolul de furnizor principal – Azerbaidjanului. Odată cu exploatarea Southern Gas Corridor, Azerbaidjanul s-a remarcat ca un furnizor de încredere de gaze pentru Europa. Anul trecut, exportul azer de gaze către Europa s-a ridicat la 8,2 miliarde m3 de gaze, anul acesta cifra, conform calculelor preliminare, va fi 11,5 de miliarde m3 de gaz. Pe viitor, conform Acordului încheiat la București, Azerbaidjan va deveni un furnizor important de energie electrică. Cu toate acestea, Azerbaidjanului, îi pot fi asociate și o serie de probleme, care pot afecta lanțul de aprovizionare de resurse energetice, cum ar fi: situația instabilă în Caucazul de Sud (conflictul din Nagorno-Karabah); tehnic, creșterea capacităților de producție și transport de resurse energetice din Azerbaidjan către Europa, în mai puțin de cinci ani, este imposibilă; Baku dorește de la Europa garanții cu privire la achiziția gazelor naturale și investiții în domeniu, inclusiv după 2027; nevoia de investiții în construcția și dezvoltarea infrastructurii suplimentare de transport a resurselor energetice.
Cheia deciziei energetice solide semnate la București constă în selectarea mixului adecvat de tehnologii în funcție de circumstanțele regionale și punerea în aplicare a unor proceduri de salvgardare pentru a atenua impactul crizei energetice și pentru a consolida potențialul securității energetice europene. Acest lucru necesită o evaluare atentă a diferitelor efecte ale diferitelor alternative, pentru a evita consecințele negative neintenționate și pentru a obține cel mai dorit amestec de beneficii de mediu, sociale și economice.