Energy Strategy Summit 2023

În perioada 7-8 iunie, cei mai influenți factori de decizie din industria energetică românească s-au întrunit la cel mai amplu eveniment Energy Strategy Summit 2023, organizat de Energynomics, dedicat strategiilor naționale, europene şi corporative din domeniul energetic.

Energy Analytical Studies, fiind prezent la lucrările Summit-ului, oferă o sinteză a discuțiilor și tezelor prezentate de principalii invitați.

Evenimentul a fost deschis de Varinia Radu, fondator și managing partner Energynomics.  Varinia Radu a remarcat că obiectivul României de a avea cel puțin 10 GW de unități noi de producere a energiei regenerabile cu emisii reduse de carbon până în 2030 are multe șanse de a fi depășit având în vedere efervescența de pe piață, care echivalează cu o nouă revoluție industrială. România se află pe radarul investitorilor în domeniul energiei regenerabile, mai ales că România are un potențial natural extraordinar în regenerabile. Sectorul energiei din România dă semne puternice de optimism, cu discuții despre reformarea și modernizarea sistemului energetic la o scară asemănătoare unei noi revoluții industriale. În acest sens, politicile naționale se adaptează la energia regenerabilă. În același timp, industria energiilor regenerabile se confruntă cu provocări inclusiv la nivel european, printre care accesul la rețeaua de transport, care a devenit mai dificil și mai costisitor pe măsură ce lanțurile de aprovizionare au devenit problematice la nivel mondial. Acest aspect, împreună cu altele, vor duce la creșterea costului capitalului și a gradului de îndatorare a dezvoltatorilor de capacități de producere a energiei regenerabile. Cu toate acestea, Varinia Radu a menționat că România are șanse să își asigure independent tranziția energetică.

Discuțiile au fost urmate de către Antal Lorant, Președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senatul României. Antal Lorant a vorbit despre realizările politice ale României în domeniul energetic, menționând faptul că Parlamentul prin modificarea Legii Offshore a permis ca OMV Petrom și ROMGAZ să înceapă lucrările pentru proiectul Neptun Deep. În context, a fost remarcat că România este printre primele țări la nivelul Uniunii Europene, care a adoptat propunerea legislativă privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor. Antal Lorant, a remarcat că România are nevoie de o balanță energetică regenerabilă sănătoasă, luând în considerare nevoile distribuitorilor de energie, pentru că dacă se va face excese vor apărea probleme de securitate energetică.

Bende Șándor, Preşedintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților a remarcat următoarele teze de lucru:

• România are nevoie de energie regenerabilă suficientă, precum și de o competitivitate în această direcție;
• Energia nucleară este importantă, pe viitor aceasta va fi o bază pentru sectorul energetic al României. Sunt realizate investiții mari în această direcție;
• România este într-o zonă geografică care permite realizarea a multor proiecte energetice: gaze și petrol offshore, eolian, hidro, nuclear etc.;
• În ceea ce privește mixul energetic, România stă foarte bine. Însă, în această direcție este nevoie de o Strategie din partea Guvernului, pentru a vedea câte % din mixul energetic al României se poate utiliza;
• România este pioner în legislația hidrogenului la nivel european.

Dan Drăgan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, a remarcat obiectivele României în domeniul energetic. În 2030 România va avea 10 GW instalați în capacități noi de regenerabile, folosind toate tehnologiile. România susține neutralitatea climatică în 2050, lucru deja inclus în strategia pe termen lung prin care România și-a asumat ținte pentru 2030, 2040 și 2050. Aceste ținte includ dezvoltarea capacităților energetice ale României în domeniile după cum urmează:

• regenerabile;
• programul nuclear Cernavodă;
• construirea reactoarelor modulare mici cu sprijinul tehnic al SUA;
• dezvoltarea eficientă a proiectului Neptun Deep.

Dan Drăgan a subliniat faptul că gazul natural este văzut drept un combustibil de tranziție. Astfel, în 2026-2027 odată cu exploatarea eficientă și la capacitate maximă a Neptun Deep, gazul va fi folosit în unități flexibile și eficiente cu emisii reduse de carbon care vor fi pregătite pentru a utiliza gazul natural în amestec cu hidrogenul.

Anna Akhalkatsi, Manager de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria, în cadrul discursului său a atras atenția asupra faptului că Banca Mondială oferă suport pentru proiectele de tranziție energetică. De asemenea, Banca Mondială își focusează atenția asupra reformelor în direcția neutralității climatice. Din perspectiva Băncii Mondiale, România este în poziţia în care aceasta poate atinge obiectivele suprapuse din planurile şi strategiile tranziției energetice, însă pentru îndeplinirea lor trebuie atrași bani și investiții. În acest context, Anna Akhalkatsi a remarcat că tranziția energetică este o direcție a întregii economii a țării. Aceasta nu trebuie implementată doar de către Ministerul Energiei, dar de către toate sectoarele economiei.

Alexandra Bocșe, Consilier de Stat, Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Președinției României a subliniat următoare aspecte:

• Strategia energetică a României vine ca parte a cadrului normativ în domeniul energetic al Consiliului European;
• România a primit suport de date de la Comisia Europeană privind modelarea unor scenarii în direcția neutralității climatice;
• România a ales să meargă pe scenariul care implementează 89% de regenerabile, numit România neutră. Acesta necesită o finanțare de 60 de miliarde de euro;
• Dorim să lansăm un plan pentru România privind dezvoltarea unui sector energetic neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv în domeniul industrializării;
• Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Președinției României va implementa mecanisme de școlarizare cu privire la neutralitatea climatică. Este nevoie să ne asigurăm că avem personal calificat în domeniul offshore wind energy;
• Este nevoie de pregătit resursa umană și o industrie conexă bazată pe energia regenerabilă.

Președintele ANRE, George Niculescu, în discursul său a remarcat că investițiile sunt soluția pentru a combate criza energetică de la nivel european. Potrivit lui George Niculescu, ANRE va face față lă provocări și este capabilă să mențină un echilibru pe piața energetică. Cu privire la implementare proiectelor eoliene offshore, George Niculescu a menționat că este nevoie de a evalua situația portului Constanța în direcția lansării proiectelor eoliene offshore. Portul de la Constanța poate deveni un centru/hub la Marea Neagră privind tranzacționarea energiei eoliene. În acest sens, trebuie catalizată partea legală cu privire la Legea eoliană offshore. Infrastructura portuară poate deveni un atu consistent pentru România la Marea Neagră în politicile de implementare a energiei regenerabile.

Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a atins următoarele teze în discursul său:

• Companiile energetice joacă un rol important în tranziția energetică, implementând politici în acest sens;
• OMV Petrom consideră că combinarea gazului cu energia regenerabilă poate aduce prosperitate;
• Petrolul și gazele naturale sunt două componente care necesită investiții în România, pentru că România are potențial mare în aceste direcții;
• Alături de ROMGAZ, se lucrează la dezvoltarea infrastructurii proiectului Neptun Deep. În 2027 preconizăm să extragem gaze naturale. Neptun Deep este un big challenge pentru OMV Petrom și România în sine;
• La momentul de față dezvoltăm 2 proiecte diferite: CE Oltenia și Neptun Deep. Sunt proiecte diferite, care necesită și politici diferite, dar suntem în infrastructura energetică și ne asimilăm schimbărilor din domeniu;
• Credem într-o simbioză dintre regenerabile și combustibilii fosili clasici.

Alexandru Chiriță, Directorul General al Electrica, a remarcat în discursul său următoarele aspecte:

• Domeniul energetic al României are nevoie de investiții mari pentru a efectua tranziția energetică;
• Electrica are planul său pe termen mediu și lung de realizare a proiectelor energetice. Până în 2026 dorim să atingem 1 GW de energie regenerabilă;
• Electrica lucrează la digitalizarea companiei și implementarea inteligenței artificiale, care ajută la eficientizarea lucrului în cadrul companiei;
• La momentul de față am depășit momentul dificil al pieței energetice, generat de pandemia COVID-19 și de conflictul din Ucraina. Prețul la energie începe să se stabilizeze și să ajungă într-o zonă controlată.

Ionuț Ciubotaru, vicepreședinte Dezvoltarea Afacerii OMV Petrom, a menționat în cadrul prezentării sale că, gazul natural este elementul esențial care poate asigura tranziția energetică. Gazul – este succesul tranziției energetice. Utilizarea gazului natural poate fi aplicat cu tehnologiile moderne care asigură tranziția spre regenerabile. Gazul poate potența utilizarea hidrogenului în industria energetică. Ionuț Ciubotaru a subliniat că pentru a ajunge la obiectivul net zero carbon, sunt nevoie de investiții majore pentru implementarea tehnologiilor moderne. Industria energetică trebuie să își modifice tehnologiile pentru implementarea tranziției energetice, să modifice partea de utilizare a combustibililor. În acest context trebuie modernizată și infrastructura, logistica, căile de transportare etc.

Potrivit lui Ionuț Ciubotaru, gazul este cel mai eficient combustibil în stabilizarea pieței energetice și a rețelei energetice. În acest fel este nevoie de un mix energetic alcătuit din gazul natural și energie regenerabilă. Gazul este o șansă pentru România de a se consolida din punct de vedere geostrategic. Neptun Deep va ridica România pe primul loc ca producător de gaze naturale la nivel european.

Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, Country Manager OX2 România a remarcat următoarele teze:

• În 2022, Europa a avut ca sursă principală energia regenerabilă, urmată de energia nucleară;
• Energia regenerabilă generează noi locuri de muncă la nivel european;
• Din întregul sector energetic, energia regenerabilă se bucură de cele mai mari investiții;
• România are finanțări europene în domeniul regenerabilelor;
• Orice investitor dorește o stabilitate și o conexiune la rețea. În acest sens e nevoie de o predictibilitate.

Country Manager Photomate, Adrian Paraschiv, în prezentarea s-a a atins subiectul revoluției verde, care potrivit acestuia deja s-a întâmplat:

• Energia regenerabilă/verde a ajutat Europa să treacă peste criza energetică;
• În 2022, deficitul de energie la nivel european a fost completat de energia regenerabilă;
• Războiul din Ucraina a accelerat tranziția energetică;
• În 2022, 96% din producția necesară pentru energia regenerabilă au fost produse în Asia-Pacific, în special China;
• China trebuie integrată în lanțul energetic regenerabil european;
• 50% din producția Chinei din domeniul regenerabil este livrată pe piața UE. Între China și UE există o dependență ireversibilă.

Elena Popescu, Director General, Direcția Generală Politici Energetice și Green Deal din Ministerul Energiei, a vorbit despre faptul că România a ales cel mai ambițios scenariu de decarbonizare până în 2050. Realitatea și cât de bine România poate atinge acest scenariu la momentul 2030 va fi verificat prin PNIESC (Planul Național pentru Energie și Schimbări Climatice), iar până în 30 iunie, la Comisia Europeană trebuie transmisă o revizuire a acestui Plan. Elena Popescu a subliniat faptul că fiecare sector economic trebuie să stabilească măsurile sale de decarbonizare.

A fost remarcat faptul că România este un punct de stabilitate energetică în regiune. Gazul este utilizat pentru tranziția energetică, în același timp fiind necesară o infrastructură sincronizată de utilizare a energiei regenerabile.

Lucian Enaru, CEO Schneider Electric, a remarcat subiectul strategilor energetice digitale. În acest sens, Lucian Enaru a subliniat 3 aspecte ale digitalizării domeniului energetic:

• automatizare;
• inteligența artificială;
• acumulare de date.

Colectarea și prelucrarea datelor oferă soluții smart pentru domeniul energetic. Astfel că, în România au început să apară centre de colectare a datelor. Aceste date oferă o analiză structurată în timp rapid. Sunt un mijloc/instrument de facilitare a accesului la tehnologii avansate. Însă, în acest context apar riscurile cibernetice.

Radu Dudău, co-fondator și președinte al Energy Policy Group, a încheiat evenimentul cu câteva remarci de final:

• Hidrogenul este o tehnologie incertă;
• Sunt nevoie de mari investiții în hidrogen. Pentru producția hidrogenului verde este nevoie de utilizat multă energie regenerabilă;
• România are nevoie de o tranziție la economie electrificată;
• Este nevoie de dezvoltat infrastructura rețelelor de înaltă tensiune și digitalizarea acestora;
• România are un potențial enorm în eficiența energetică. Aceasta trebuie utilizată și valorificată;
• România are opțiunea de a-și menține un mix energetic larg, inclusiv opțiunea sectorului nuclear cu noile tehnologii.

În încheiere se poate menționa că Energy Strategy Summit 2023 a fost un eveniment oportun de a explora și de a dezbate perspectivele viitoare ale strategiilor energetice (în special tranziția energetică spre regenerabile) prin intermediul prezentărilor interactive și a discuțiilor cu persoanele de decizie din industria energetică a României. Au fost împărtășite cunoștințe, idei inovatoare și cele mai bune practici pentru a construi un viitor energetic sustenabil și eficient.

Energy Analytical Studies mulțumește Energynomics pentru invitația la Summit și moderatorului Gabriel Avăcăriței, pentru posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor evenimentului.