În perioada 10-11 iunie 2025, a avut loc Energy Strategy Summit – cel mai amplu eveniment dedicat politicilor și strategiilor energetice din România, organizat de Energynomics. Reuniunea a adus împreună lideri guvernamentali, factori de decizie, reprezentanți ai companiilor din energie și experți europeni pentru a discuta direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic național și european.
Energy Analytical Studies, prezent la lucrările summitului, oferă o sinteză a principalelor idei, ipoteze și direcții de acțiune discutate de invitații de marcă ai evenimentului.
Contextul actual al tranziției energetice în România
Deschiderea evenimentului, realizată de Varinia Radu, managing partner Energynomics, a subliniat caracterul decisiv al momentului actual în tranziția energetică. România se numără printre primele state din UE care și-a atins obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂. În același timp, provocările actuale vizează modernizarea infrastructurii energetice, care necesită investiții considerabile în rețele inteligente și tehnologii digitale pentru a asigura reziliența sistemului. În opinia Variniei Radu, România are potențialul de a deveni un hub energetic în Europa de Sud-Est și un furnizor de securitate energetică. În acest sens, diversificarea surselor de energie prin exploatarea gazului din Marea Neagră, dezvoltarea energiei eoliene offshore, extinderea cooperării în Europa și Caucaz prin interconectări și construirea a două noi centrale nucleare reprezintă pași strategici esențiali pentru stabilitatea și consolidarea energetică a României.
Viziunea guvernamentală și strategia energetică
Ministrul Energiei al României, Sebastian Burduja, a prezentat principalele direcții ale noii strategii energetice naționale, adoptate după o pauză de 17 ani. Această strategie marchează începutul unei „revoluții energetice” prin:
- Dezvoltarea capacităților regenerabile (600 MW instalați în 2024, cu obiectivul de 1.000 MW până la finalul anului curent);
- Construirea celei mai mari centrale pe gaz din regiune, la Mintia;
- Conversia centralelor pe cărbune la gaz și dezvoltarea de noi CET-uri;
- Creșterea capacităților de stocare de la 400 MWh la 2.000 MWh până în 2026.
În același timp, ministrul a subliniat angajamentul ferm al statului pentru o tranziție către o energie sigură, accesibilă și curată. În ansamblu, strategia energetică a României reflectă o direcție clară, validată politic și tehnic, cu pași concreți în domeniul regenerabilelor, gazului natural, stocării și atragerii de investiții majore.
Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a evidențiat că tranziția energetică este profund interconectată cu combaterea schimbărilor climatice, necesitând investiții masive – estimate la 350 miliarde de dolari până în 2050, pentru atingerea unui grad de decarbonizare de 90%. Consilierul de stat a remarcat următoarele aspecte:
- Energia nucleară este extrem de importantă în actualul context. Ar trebui să atragem o atenție sporită la cum asigurăm lanțul de valoare pentru producția de energie nucleară;
- Totul ce se va întâmpla în domeniul producției, industriei, tehnologiilor – are legătură cu modul în care vedem cum va arăta economia viitorului;
- Decidenții politici din România s-au angajat la un obiectiv pe termen lung, ca până în 2050 să avem un grad de decarbonizare de 90% raportat la 1990;
- Tranziția energetică are un impact asupra economiei și industriei prin dezvoltarea/stimularea tehnologiilor net zero;
Perspective parlamentare și reglementări
Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, a criticat lipsa unei viziuni energetice coerente în trecut și a subliniat necesitatea formulării unui interes național clar în domeniul energetic. El a pledat pentru o abordare echilibrată a tranziției, axată pe producție stabilă, reindustrializare și valorificarea gazelor naturale:
- România trebuie să-și formuleze clar interesul național în domeniul energetic, să-și valorifice punctele forte și să-și stabilească parteneriate externe în funcție de propriile priorități;
- O direcție esențială este reindustrializarea țării și abordarea energiei din perspectiva unui producător activ de electricitate și gaze naturale;
- „Revoluția energetică” are interpretări diferite în funcție de țară. India redeschide și deschide noi mine de cărbune. SUA și China investesc masiv în energie nucleară. UE impune pachet după pachet de reglementări (peste 18 până acum);
- România trebuie să adopte o abordare echilibrată și realistă, punând accent pe producție stabilă și consumatori interni;
- În ciuda perspectivelor promițătoare privind producția de gaze (România va deveni cel mai mare producător din UE în 2027), nu există consumatori industriali majori pentru acest gaz.
În concluzie, senatorul a subliniat că România are nevoie urgent de o viziune strategică proprie, bazată pe interese naționale, pe resursele și atuurile interne. Numai astfel, România va putea deveni un hub energetic regional și un stat cu adevărat puternic în sectorul energetic.
Despre nevoia de o piață energetică predictibilă, competitivă și digitalizată, susținută de reglementări moderne și implicarea activă a consumatorilor a vorbit Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților:
- Creșterea PIB-ului României trebuie să rămână un obiectiv strategic, iar sectorul energetic poate contribui decisiv prin: atragerea de investiții străine directe și stimularea capitalului autohton;
- Investițiile necesită încredere, astfel că este nevoie de o piață de energie funcțională, transparentă și concurențială. De asemenea, cadrul legislativ și de reglementare trebuie să fie predictibil și stabil;
- Eliminarea schemei de plafonare-compensare la 1 iulie 2025 trebuia gestionată mai eficient. ANRE a acționat prea târziu;
- Rețelele de distribuție din România au nevoie de: modernizare urgentă; digitalizare și securitate cibernetică sporită;
- Este esențială actualizarea reglementărilor ANRE, iar fondurile europene disponibile trebuie folosite eficient pentru acest scop.
Președintele ANRE, George Niculescu, a subliniat riscurile liberalizării pieței fără concurență reală și lipsa ofertelor avantajoase pentru consumatori, promițând o monitorizare strictă a pieței după eliminarea plafonării:
- După 1 iulie, furnizorii de energie nu par interesați să ofere prețuri avantajoase pentru consumatori odată cu eliminarea schemei de plafonare;
- Ofertele sunt foarte apropiate ca valoare: majoritatea în jur de 1,46-1,48 lei/kWh (≈1,5 lei/kWh);
- Din analiza componentelor prețului reiese că partea de energie electrică reprezintă aproximativ 80 de bani/kWh, adică 800 lei/MWh;
- Autoritățile trebuie să identifice soluții prin care să reducă componentele de cost din facturi, cum ar fi, de exemplu, TVA-ul;
- În continuare nu văd o preocupare reală din partea furnizorilor de a veni cu oferte competitive în adevăratul sens al cuvântului pentru consumatorii casnici și non-casnici;
- Autoritățile au creat instrumente care permit tranzacționarea energiei într-un mod mai simplu și care contribuie la creșterea lichidității în piață. Un astfel de mecanism este cel de market maker, pentru a asigura lichiditate și tranzacționare eficientă.
Modernizarea infrastructurii și investiții strategice
Declarațiile directorilor din cadrul companiilor energetice au oferit o perspectivă practică asupra provocărilor infrastructurale.
Mihaela Suciu, manager general la Distribuție Energie Electrică România a evidențiat starea avansată de uzură a rețelelor (80% mai vechi de 25 de ani) și nevoia atragerii unei noi generații de specialiști:
- Problemele din sectorul energetic sunt discutate frecvent, dar nu se identifică soluții concrete și durabile;
- Factorul uman are un rol decisiv în blocajele și progresele sistemului energetic;
- Este esențială o mai bună comunicare și colaborare între actorii din domeniu pentru a rezolva problemele actuale;
- 80% din rețelele energetice sunt învechite, fiind construite înainte de anul 2000;
- Este nevoie de reînnoire a generației, prin atragerea tinerilor specialiști pentru a asigura continuitatea și modernizarea sectorului.
Alexandru Chiriță, directorul general Electrica, a avertizat asupra riscurilor de blackout în lipsa modernizării rețelelor, în contextul creșterii numărului de prosumatori:
- Blackout-ul din vestul Europei ar trebui să fie un semnal de alarmă, chiar dacă este improbabil în România în prezent;
- Lipsa investițiilor în rețelele de distribuție ar putea transforma acest risc improbabil în unul posibil;
- Odată cu creșterea numărului de prosumatori și cu dezvoltarea accelerată a capacităților solare de ordinul gigawaților, rețeaua electrică va fi suprasolicitată;
- Modernizarea și adaptarea rețelei sunt esențiale pentru a menține stabilitatea sistemului energetic;
- Este important să avem o piața stabilă și europeană;
- Electrica, la momentul de față are nevoie de predictibilitate.
Volker Raffel, directorul general E.ON România, a reafirmat angajamentul companiei pentru modernizarea rețelelor și adaptarea la incertitudinile energetice:
- ON a investit peste 10 miliarde lei în modernizarea rețelelor din România;
- Compania continuă să lucreze activ la infrastructura sa energetică;
- Există incertitudini legate de viitorul gazelor naturale, de evoluția războiului și de direcția tranziției energetice;
- Cu toate acestea, E.ON își menține direcția strategică clară, indiferent de cadrul politic sau de inițiativele europene (Green Deal, Smart Deal);
- Accentul rămâne pe rețea și pe modernizarea acesteia, ca element central al securității și eficienței energetice.
Mihai Păun, membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica a evidențiat proiectele de interconectare strategică cu Republica Moldova și cooperarea regională pentru creșterea rezilienței:
- Blackout-urile din Peninsula Iberică și Macedonia de Nord sunt atent analizate pentru a preveni replicarea lor în alte zone ale Europei;
- Republica Moldova și operatorul Moldelectrica reprezintă o prioritate strategică pentru Transelectrica, care oferă sprijin tehnic activ;
- Proiectul de interconexiune Suceava–Bălți, este esențial pentru interconectarea energetică regională, și se află în stadiu avansat de execuție;
- La nivel european, Transelectrica colaborează prin ENTSO-E cu Republica Moldova și Ucraina pentru creșterea capacității de interconexiune;
- Rețelele de înaltă tensiune din Europa sunt vechi de 60–70 de ani. Acestea necesită o reabilitare. În ultimii 2 ani, Transelectrica a reabilitat peste 60% din rețele sale.
- Schimbul de date și cooperarea între operatorii europeni sunt vitale pentru modernizarea infrastructurii energetice continentale.
Susținerea financiară europeană și rolul Băncii Europene de Investiții
Banca Europeană de Investiții are un rol esențial în susținerea financiară a tranziției energetice din România, prin investiții semnificative în modernizarea infrastructurii și consolidarea securității energetice. În această direcție, Marius Cara, Șeful Biroului Grupului BEI în România a prezentat angajamentele financiare ale Băncii Europene de Investiții:
- În 2024, Banca Europeană de Investiții a semnat proiecte globale de investiții în valoare de 89 miliarde euro;
- 60% din aceste investiții susțin tranziția energetică, iar 31 miliarde euro au fost alocate pentru securitatea energetică a UE;
- În România, investițiile energetice ale BEI au depășit 750 milioane euro;
- În 2024, BEI a realizat două tranzacții majore, de câte 200 milioane euro, pentru modernizarea rețelelor Electrica și Delgaz Grid;
- Banca sprijină o tranziție energetică durabilă, inclusiv energia nucleară, contribuind la decarbonizare și reziliența sistemului energetic;
- România are resurse, parteneriate și o viziune ambițioasă. În acest sens, România poate deveni un model regional de bune practici, iar BEI rămâne un partener strategic de încredere.
Contextul european și geopolitic
Kristian Ruby, Secretarul General Eurelectric, a evidențiat presiunile geopolitice și climatice asupra sistemelor energetice europene. El a subliniat necesitatea continuării decarbonizării prin electrificarea industriei, estimând că până în 2035, 90% din industrie ar putea fi electrificată:
- Contextul global actual este tensionat. Statul de drept, democrația și sistemul internațional bazat pe reguli sunt sub presiune. În acest sens provocările geopolitice și climatice se agravează;
- Securitatea energetică este amenințată de sabotaj fizic și atacuri cibernetice asupra rețelelor;
- Tranziția energetică trebuie să continue, în ciuda acestor provocări. Electrificarea și decarbonizarea rămân priorități majore la nivel european;
- UE promovează electrificarea industriei ca mijloc principal de decarbonizare. În prezent, se estimează că 60% din industrie poate fi electrificată, cu potențial de creștere la 90% până în 2035 odată cu dezvoltarea tehnologiilor;
- România este parte activă a acestei transformări energetice, iar integrarea surselor regenerabile se accelerează.
Corneliu Bodea, directorul Centrului Român al Energiei, a reafirmat importanța mixului energetic diversificat al României și a definit electrificarea drept nucleul tranziției energetice:
- Mixul energetic al României este diversificat, ceea ce reprezintă un avantaj strategic;
- Tranziția energetică este un obiectiv comun la nivelul UE, dar necesită o redefinire clară pentru a fi înțeleasă uniform de toate părțile implicate;
- Această tranziție presupune trecerea de la resurse fosile la surse curate de energie;
- Electrificarea este elementul central al tranziției energetice și una dintre cele mai importante componente ale acestui proces.
Energy Strategy Summit 2025 a confirmat că România se află într-un punct de inflexiune în domeniul energetic, cu oportunități reale de afirmare ca lider regional. Progresul vizibil în domeniile regenerabilelor, gazului natural, energiei nucleare și stocării energetice arată că direcția este bine conturată. Totuși, summitul a relevat și obstacolele persistente – infrastructură învechită, lipsa unei strategii coerente de lungă durată, cadru normativ instabil, precum și nevoia de cooperare și implicare activă a tuturor actorilor din sectorul energetic.
În final, Energy Analytical Studies subliniază că este esențial ca România să își definească clar interesul național în domeniul energetic. Să investească eficient în modernizarea și digitalizarea rețelelor. Să creeze un cadru legislativ stabil, care să susțină atragerea de capital și inovare. Prin aceste demersuri, România poate deveni un veritabil centru energetic în Europa de Sud-Est, consolidându-și securitatea și independența energetică ținând cont de tranziția verde.
Energy Analytical Studies mulțumește Energynomics pentru invitația la summit și moderatorului Gabriel Avăcăriței, pentru posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor evenimentului.