Țările din bazinul Mării Negre au un potențial vast în direcția energiei regenerabile, care este încă neexploatat. După semnarea Acordului între Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi, regiunea a devenit un potențial hub pentru energia regenerabilă. Valorificarea energiei regenerabile offshore din Marea Neagră devine un subiect din ce în ce mai important, iar Banca Mondială estimează că aceasta are un potențial tehnic de 453 GW. În acest sens, în perioada 7 – 9 februarie 2023, la București a avut loc „ENERGY WEEK BLACK SEA 2023”, organizat de Invest in Network, la care s-a discutat despre potențialul energetic regenerabil al statelor din bazinul Mării Negre. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice din domeniul energetic și delegați ai companiilor energetice din România, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia și Turcia, precum și oficiali internaționali ai instituțiilor multinaționale din domeniul industriei energetice (OMV, EDF, RECOM).
Energy Analytical Studies, participând la eveniment în format de delegat, oferă o sinteză a principalelor discuții și idei prezentate în cadrul Energy Week Black Sea 2023.
Evenimentul a fost lansat prin discursurile oficiale ale organizatorului, Inessa Shahnazarova, Founder & Executive Director Invest in Network, a secretarului de stat al Ministerului Energiei al României, Dan Dragoș Drăgan, a reprezentantului Ministerului Economiei al Georgiei, Zurabi Arveladze, a șefului Direcției politici în domeniul energetic al Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Nicolae Olari, și a fostului Ministru de Externe al Armeniei, în prezent Advisor to CEO RECOM Technologies, Vartan Oskanian.
Secretarului de stat al Ministerului Energiei al României, Dan Dragoș Drăgan a remarcat în discursul său că la momentul de față suntem în fața unor noi confruntări energetice: problema furnizării și aprovizionării cu resurse energetice, decarbonizarea și capacități reduse în producția de hidrogen. În același timp, energia regenerabilă rămâne importantă, în acest sens, România a organizat reformele necesare, iar gazul natural va fi resursa de tranziție. Importanța energiei regenerabile pentru regiunea Mării Negre este demonstrată prin semnarea Acordului între Azerbaidjan – Georgia – România – Ungaria, care este și o oportunitate economică consistentă pentru fiecare stat semnatar. Energia regenerabilă, și Acordul cvadripartit este o promovare a economiei regenerabile și o modernizare a infrastructurii energetice din regiune.
Zurabi Arveladze, șeful Direcției de furnizare juridică a proiectelor energetice a Ministerului Economiei al Georgiei, a subliniat faptul că Georgia este o fereastră a oportunităților din domeniul energiei regenerabile pentru statele din Estul Europei. Georgia dezvoltă proiecte de decarbonizare și lucrează din februarie 2022 la reformele privind energia regenerabilă. Din punct de vedere geografic, Georgia este situată între Europa și Asia, astfel că statul are un rol important în tranzitul resurselor energetice. În acest sens, Georgia alături de Azerbaidjan por furniza capacități mari de energie verde în Europa de Est. Georgia va contribui la securitatea energetică europeană cu energie regenerabilă prin cablul subacvatic. Pe partea hidrologică, Georgia dispune de resursele necesare, iar colaborarea cu Azerbaidjan și Turcia în direcția energiei hidrologice mărește și mai mult potențialul de furnizare al energiei curate/verde.
Șeful Direcției politici în domeniul energetic al Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Nicolae Olari a remarcat în discursul său despre dependența sectorului energetic al Republicii Moldova de factorii externi, în special evoluțiile militare din Ucraina. În direcția energiei regenerabile, sectorul energetic al Republicii Moldova este foarte limitat. În 2020, Republica Moldova și-a asumat să atingă o pondere de 27% în energia regenerabilă, în special prin utilizarea biomasei. Totodată, infrastructura Republicii Moldova în direcția energiei regenerabile necesită un potențial de investiții de 800-900 milioane euro.
Fostul Ministru de Externe al Armeniei, în prezent CEO RECOM Technologies, Vartan Oskanian, a vorbit despre activitățile globale ale RECOM atât în domeniul producției, cât și al dezvoltării proiectelor solare, concentrându-se și pe planurile companiei pentru regiunea Mării Negre. Vartan Oskanian a remarcat provocările și oportunitățile cu care se confruntă industria regenerabilă, în special pe fondul crizei energetice actuale și a perturbărilor lanțului de aprovizionare cu resurse energetice. În cele din urmă, el a abordat geopolitica tranziției energetice și preocupările cu privire la apariția de noi capcane și dependențe energetice, inclusiv a războiului comercial în domeniul energiei regenerabile urmat între principalii actori globali. Vartan Oskanian a subliniat faptul că la nivel global este nevoie de politici incluzive privind tranziția energetică, nu de o narațiune exclusivă a unei industrii față de cealaltă sau a unei țări față de cealaltă. Factorii politici de pretutindeni trebuie să pună privirea asupra a trei probleme interdependente (3S): securitatea energetică, securitatea economică și securitatea mediului.
În continuare a urmat sesiunea de discuții cu privire la perspectiva regională a resurselor regenerabile.
Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședintele ANRE a vorbit în cadrul sesiunii despre perspectivele României cu privire la dezvoltarea surselor regenerabile. Zoltan Nagy-Bege a subliniat că România încearcă să îndeplinească obiectivele decarbonizării. Vicepreședintele ANRE a remarcat că sunt proiecții care arată că până în 2050, România ar putea avea o creștere de 3 ori a consumului electric, ca urmare a creșterii economice și a e-mobilității. În direcția dezvoltării resurselor regenerabile, România va adopta o nouă lege privind hidrogenul. În acest context, Zoltan Nagy-Bege a remarcat că este nevoie de o lege și pentru eolienele offshore. De asemenea, este nevoie de legislație și în ce privește contractele pentru diferență (CfD). Acestea sunt importante, de exemplu, pentru unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Interesul pentru energia regenerabilă este mare, a menționat Zoltan Nagy-Bege. Pe site-ul Transelectrica se poate observa că sunt peste 8 GW de contracte semnate de racordare, din care 2 GW pe proiecte de energie solară și 6 GW pe eoliene, a precizat Zoltan Nagy-Bege. În același timp, România este un important producător de gaz și această direcție trebuie dezvoltată în continuare.
Maia Melikidze, Comisar în cadrul Comisiei naționale de reglementare a energiei și aprovizionării cu apă din Georgia (GNERC), a subliniat în cadrul discursului său că Georgia tinde să devină un hub energetic în regiune, în special pentru consumatorii din cadrul Uniunii Europene. Georgia dorește și depune efort pentru a deveni un hub de producție și furnizare a energiei regenerabile, în acest sens există baza legală și capacitatea de producție a energiei regenerabile. Mai mult, Georgia a stabilit niște criterii pentru investițiile în infrastructura energetică a țării. Luând în considerare faptul că infrastructura energetică a Georgiei a fost dezvoltată în cadrul URSS, aceasta are nevoie de o modernizare, întrucât nu face față nevoilor curente ale țării de producție și de furnizare a resurselor energetice. Astfel, este implementat criteriul de modificare a conexiunilor energetice existente prin promovarea instalațiilor de micro-generare a energiei regenerabile cu putere de 500 KW. În ceea ce privește cablul subacvatic de la Marea Neagră, acesta este de o importanță mare pentru Georgia, dar și nu numai. Prin acest cablu, Georgia dorește să dezvolte o relație strânsă în domeniul energetic cu România și Republica Moldova, cu care se lucrează la o cooperare în cadrul energetic.
Consilier în cadrul Ministerului Energiei al Georgiei, Anuki Batiashvili a vorbit în cadrul sesiunii despre prioritățile Georgiei în cadrul energiei regenerabile, care se rezumă la următoarele aspecte:
- diversificarea aprovizionării;
- dezvoltarea capacităților interne de generare a energiei regenerabile;
- dezvoltarea pieței energetice;
- întărirea rolului Georgiei de stat de tranzit al resurselor energetice.
Anuki Bathiashvili a remarcat potențialul hidroenergetic al Georgiei, care este de aproximativ 40 TW/h. La momentul de față, Georgia utilizează doar 20-25% din potențialul hidroenergetic.
Despre sprijinirea tranziției energetice către o energie sigură, curată și accesibilă în regiune a vorbit David Managadze, Regional Head Energy – Turkey & Caucasus EBRD. În contextul evoluțiilor militare din Ucraina, David Managadze a subliniat faptul că EBRD a investit 5-7 miliarde de euro pentru suportul energetic al Ucrainei. În ceea ce privește proiectele derulate cu privire la tranziția energetică în regiune, David Managadze a remarcat proiectul din Kazahstan, cu o putere instalată de 1GW și Azerbaidjan cu o putere de 3MW. Astfel, se lucrează la o interconexiune a Europei cu Caucaz și Asia Centrală în domeniul energiei regenerabile, luând în considerare potențialul energetic al zonei Caucaz și Asia Centrală. Azerbaidjan și Uzbekistan au infrastructură majoră și capacitățile necesare de producție și stocare a energiei regenerabile, care pot fi utilizate de consumatorii europeni.
Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, a subliniat în discursul său că OMV Petrom este interesat de potențialul și posibilitățile României în domeniul dezvoltării energiei din hidrogen. În 2023, Franck Neel a remarcat că OMV Petrom vrea să investească 6 miliarde de lei în România, devenind astfel cel mai mare investitor. De asemenea, OMV Petrom va investi în Bulgaria și Georgia, pentru a identifica noi zăcăminte de gaze. În ceea ce privește energia regenerabilă, compania își propune ca până în 2030 să ajungă la o putere solară instalată de 1GW (incluzând parteneriatele), dar și să dezvolte proiecte eoliene în regiune. OMV Petrom dorește să ajungă la net zero în 2050 și să conducă tranziția energetică în România, a conchis la final Frank Neel.
Yann Guinard, Vicepreședinte, Divizia Internațională EDF, a remarcat că pentru implementarea tranziției energetice este nevoie de parcurs trei provocări:
- provocarea aprovizionării cu resurse energetice regenerabile, asigurarea aprovizionării;
- accesibilitatea resurselor regenerabile;
- neutralitatea CO2.
În acest fel calea spre tranziția energetică trebuie bazată pe o viziune/politici pe termen lung și integrarea piețelor energetice la nivel regional.
Ca urmare a sesiunilor din cadrul evenimentului, a urmat o discuție focusată pe situația din Ucraina și reconstrucția acesteia după război. În cadrul discuției s-a accentuat importanța sincronizării rețelei electrice a Ucrainei cu ce-a din UE. La sfârșitul anului 2022 peste 55% din energia Ucrainei a fost generată de centralele nucleare, iar 15-20% din surse regenerabile. Complexele eoliene instaurate în partea de sud-est a Ucrainei, ca urmare a evoluțiilor militare, nu produc curent electric.
Experții din Ucraina, au remarcat că aceasta are un potențial enorm în direcția energiei regenerabile, în special la Marea Neagră și Marea Azov. De asemenea, Ucraina poate deveni un hub de producție a energiei din hidrogen. În acest sens, România și Ucraina pot colabora, în special în transportarea hidrogenului.
Evenimentul a urmat cu o sesiunea dedicată integrării și interconectării regionale a energiei regenerabile. În cadrul discuțiilor s-a vorbit despre situația reală și capacitățile cablului electric care va traversa Marea Neagră, legând România de Georgia și transportând energie verde.
Zviad Gachechiladze, director pentru dezvoltare și interconectare în cadrul operatorului de sistem din Georgia (GSE), a remarcat că cablul submarin este momentan abia în stadiul de studiu de fezabilitate, care va dura până în 2024. La momentul de față se realizează task-ul de estimare și optimizare a interconectării. Lucrările efective de realizare a cablului subacvatic ar trebui să înceapă în 2025, iar un termen optimist de finalizare ar fi 2026-2027. Până la sfârșitul anului 2023 se va defini viabilitatea tehnică, economică și financiară a proiectului și se va stabili o rută preliminară. Studiul de fezabilitate este finanțat de Banca Mondială. Potrivit directorului GSE, cablul, dacă va fi realizat, va avea circa 1.100 de kilometri sub apă, în general la o adâncime de 2.250 de metri. Tehnologic va fi utilizată rețeaua HVDC cu o capacitate de 1.000 MW, urmând ca pe viitor să fie ridicată la 1.500 MW.
Oficialii georgieni au vrut să testeze și o capacitate de 3.000 MW, dar tehnic nu este posibil, maximul fiind de 1.500 MW. Practic, pentru o capacitate mai mare, tot sistemul trebuie duplicat. Cablul va traversa zona economică exclusivă a Turciei și Bulgariei din Marea Neagră, pentru a conecta stațiile electrice Anaklia din Georgia și Constanța Sud din România. În context, Bogdan Toncescu, membru al directoratului companie Transelectrica, a subliniat că cablul subacvatic de la Marea Neagră ar putea continua până la frontiera cu Ungaria printr-un cablu subteran. Acesta va fi un proiect al Transelectrica cu o capacitate de 5.000 MW, construit pe traseul BRUA. Zviad Gachechiladze, a mai menționat faptul că pe viitor cablul submarin de la Marea Neagră va putea fi interconectat la regiunea Caspică și Asia Centrală. În Georgia proiectele regenerabile au o capacitate de 4.564 MW, astfel că există planuri de interconexiune cu Azerbaidjan și Armenia. Georgia dorește să inițieze o integrare a resurselor regenerabile în regiune pentru a putea furniza energia verde în Europa.
În concluzie se poate remarca că sectorul energiei regenerabile din regiunea Mării Negre a trecut printr-o transformare semnificativă în ultimul deceniu. Au fost introduse multe stimulente atractive pentru a sprijini implementarea surselor regenerabile. În 2020, în România au fost reintroduse PPA-urile (Power Purchase Agreements) pe termen lung, mecanismul CfD va fi implementat în curând, iar primele licitații vor avea loc în anul curent. Acestea din urmă vor fi introduse și în Georgia cu scopul de a intensifica investițiile din surse regenerabile. În prezent, discuțiile despre autosuficiență și independență energetică nu mai reprezintă o retorică politică. Utilizarea potențialului vast de energie regenerabilă, creșterea interconexiunii și facilitarea flexibilității sistemului și a liberalizării pieței energetice este de o importanță majoră pentru întreaga regiune a Mării Negre. Potențialul tehnic și capacitățile energetice în regiune sunt vaste, acestea doar trebuie utilizate și selectate într-un mix energetic adecvat în funcție de circumstanțele regionale și punerea în aplicare a unor proceduri de salvgardare pentru a atenua impactul crizei energetice și pentru a consolida potențialul securității energetice a statelor din bazinul Mării Negre.
Energy Analytical Studies mulțumește organizatorilor evenimentului și Directorului executiv al Invest in Network, Inessa Shahnazarova, pentru posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor evenimentului Energy Week Black Sea 2023.
English version
The countries of the Black Sea basin have a vast potential in the direction of renewable energy, which is still untapped. After the signing of the Agreement between Azerbaijan, Georgia, Romania and Hungary on the Strategic Partnership in the field of green energy development and transport, the region has become a potential hub for renewable energy. The exploitation of offshore renewable energy in the Black Sea is becoming an increasingly important topic, and the World Bank estimates that it has a technical potential of 453 GW. In this sense, between February 7 and 9, 2023, „ENERGY WEEK BLACK SEA 2023” took place in Bucharest, organized by Invest in Network, where the renewable energy potential of the states of the Black Sea basin was discussed. The event brought together representatives of public authorities in the field of energy and delegates of energy companies from Romania, Bulgaria, Ukraine, the Republic of Moldova, Georgia, Armenia and Turkey, as well as international officials of multinational institutions in the field of the energy industry (OMV, EDF, RECOM).
Energy Analytical Studies, participating in the event as a delegate, provides a synthesis of the main discussions and ideas presented during Energy Week Black Sea 2023.
The event was launched through the official speeches of the organizer, Inessa Shahnazarova, Founder & Executive Director Invest in Network, the State Secretary of the Ministry of Energy of Romania, Dan Dragoș Drăgan, the representative of the Ministry of Economy of Georgia, Zurabi Arveladze, the head of the Political Department in the energy field of the Ministry of Infrastructure and Regional Development of the Republic of Moldova, Nicolae Olari, and the former Foreign Minister of Armenia, currently Advisor to CEO of RECOM Technologies, Vartan Oskanian.
The Secretary of State of the Ministry of Energy of Romania, Dan Dragoș Drăgan, noted in his speech that at the moment we are facing new energy confrontations: the problem of the supply and supply of energy resources, decarbonization and reduced capacities in hydrogen production. At the same time, renewable energy remains important, in this sense, Romania has organized the necessary reforms, and natural gas will be the transition resource. The importance of renewable energy for the Black Sea region is demonstrated by the signing of the Agreement between Azerbaijan – Georgia – Romania – Hungary, which is also a substantial economic opportunity for each signatory state. Renewable energy, and the Quadripartite Agreement is a promotion of the renewable economy and a modernization of the energy infrastructure in the region.
Zurabi Arveladze, Head of the Directorate of Legal Provision of Energy Projects of the Ministry of Economy of Georgia, emphasized that Georgia is a window of opportunities in the field of renewable energy for the states of Eastern Europe. Georgia is developing decarbonisation projects and working from February 2022 on renewable energy reforms. Geographically, Georgia is located between Europe and Asia, so the state plays an important role in the transit of energy resources. In this sense, Georgia, together with Azerbaijan, can provide large green energy capacities in Eastern Europe. Georgia will contribute to European energy security with renewable energy through the submarine cable. On the hydrological side, Georgia has the necessary resources, and collaboration with Azerbaijan and Turkey in the direction of hydropower further increases the potential of providing clean/green energy.
The head of the political direction in the energy field of the Ministry of Infrastructure and Regional Development of the Republic of Moldova, Nicolae Olari, noted in his speech about the dependence of the energy sector of the Republic of Moldova on external factors, especially the military developments in Ukraine. In the direction of renewable energy, the energy sector of the Republic of Moldova is very limited. In 2020, the Republic of Moldova has undertaken to reach a share of 27% in renewable energy, especially through the use of biomass. At the same time, the infrastructure of the Republic of Moldova in the direction of renewable energy requires an investment potential of 800-900 million euros.
The former Foreign Minister of Armenia, currently the CEO of RECOM Technologies, Vartan Oskanian, spoke about RECOM’s global activities in both manufacturing and solar project development, also focusing on the company’s plans for the Black Sea region. Vartan Oskanian noted the challenges and opportunities facing the renewable industry, especially amid the current energy crisis and disruptions to the energy resource supply chain. Finally, he addressed the geopolitics of the energy transition and concerns about the emergence of new energy traps and dependencies, including the ensuing renewable energy trade war between major global players. Vartan Oskanian emphasized that globally there is a need for inclusive energy transition policies, not an exclusive narrative of one industry versus another or one country versus another. Policymakers everywhere need to focus on three interrelated issues (3S): energy security, economic security, and environmental security.
Next followed the discussion session on the regional perspective of renewable resources.
Zoltan Nagy-Bege, Vice President of ANRE, spoke during the session about Romania’s perspectives regarding the development of renewable sources. Zoltan Nagy-Bege emphasized that Romania is trying to meet the goals of decarbonization. The vice-president of ANRE noted that there are projections that show that by 2050, Romania could have a 3-fold increase in electricity consumption, as a result of economic growth and e-mobility. In the direction of the development of renewable resources, Romania will adopt a new law on hydrogen. In this context, Zoltan Nagy-Bege noted that a law is also needed for offshore wind farms. Legislation is also needed regarding contracts for difference (CfD). These are important, for example, for units 3 and 4 of the Cernavoda nuclear power plant. Interest in renewable energy is high, noted Zoltan Nagy-Bege. On the Transelectrica website, it can be seen that there are over 8 GW of signed connection contracts, of which 2 GW on solar energy projects and 6 GW on wind turbines, stated Zoltan Nagy-Bege. At the same time, Romania is an important gas producer and this direction must be further developed.
Maia Melikidze, Commissioner in the Georgian National Energy and Water Supply Regulatory Commission (GNERC), emphasized in her speech that Georgia tends to become an energy hub in the region, especially for consumers within the European Union. Georgia wants and is making efforts to become a hub for production and supply of renewable energy, in this regard there is the legal basis and capacity for production of renewable energy. Moreover, Georgia has established some criteria for investments in the country’s energy infrastructure. Considering the fact that Georgia’s energy infrastructure was developed under the USSR, it is in need of modernization, as it does not meet the current needs of the country for the production and supply of energy resources. Thus, the criterion for modifying the existing energy connections is implemented by promoting micro-generation installations of renewable energy with a power of 500 KW. As for the Black Sea submarine cable, it is of great importance for Georgia, but not only. Through this cable, Georgia wants to develop a close relationship in the energy field with Romania and the Republic of Moldova, with which cooperation in the energy framework is being worked on.
Advisor at the Ministry of Energy of Georgia, Anuki Batiashvili spoke during the session about Georgia’s priorities in renewable energy, which boils down to the following aspects:
- diversification of supply;
- development of internal renewable energy generation capacities;
- development of the energy market;
- strengthening the role of Georgia as a transit state of energy resources.
Anuki Bathiashvili noted Georgia’s hydropower potential, which is about 40 TW/h. Currently, Georgia uses only 20-25% of its hydropower potential.
David Managadze, Regional Head Energy – Turkey & Caucasus EBRD spoke about supporting the energy transition towards safe, clean and affordable energy in the region. In the context of the military developments in Ukraine, David Managadze emphasized the fact that the EBRD invested 5-7 billion euros for Ukraine’s energy support. Regarding the ongoing projects related to the energy transition in the region, David Managadze noted the project in Kazakhstan with an installed capacity of 1 GW and Azerbaijan with a capacity of 3 MW. Thus, work is being done on an interconnection of Europe with the Caucasus and Central Asia in the field of renewable energy, taking into account the energy potential of the Caucasus and Central Asia area. Azerbaijan and Uzbekistan have major infrastructure and the necessary renewable energy production and storage capabilities that can be used by European consumers.
Franck Neel, member of the OMV Petrom Board, emphasized in his speech that OMV Petrom is interested in Romania’s potential and possibilities in the field of hydrogen energy development. In 2023, Franck Neel noted that OMV Petrom wants to invest 6 billion lei in Romania, thus becoming the largest investor. OMV Petrom will also invest in Bulgaria and Georgia to identify new gas fields. In terms of renewable energy, the company aims to reach an installed solar power of 1 GW by 2030 (including partnerships), but also to develop wind projects in the region. OMV Petrom wants to reach net zero in 2050 and lead the energy transition in Romania, concluded Frank Neel.
Yann Guinard, Vice President, EDF International Division, noted that three challenges need to be overcome to implement the energy transition:
- challenging the supply of renewable energy resources, ensuring the supply;
- accessibility of renewable resources;
- CO2 neutrality.
In this way, the path to the energy transition must be based on a long-term vision/policy and the integration of energy markets at the regional level.
As a result of the sessions within the event, a discussion focused on the situation in Ukraine and its reconstruction after the war followed. During the discussion, the importance of synchronizing the electricity network of Ukraine with that of the EU was emphasized. At the end of 2022, over 55% of Ukraine’s energy was generated by nuclear power plants, and 15-20% by renewable sources. The wind farms established in the southeastern part of Ukraine, as a result of military developments, do not produce electricity.
Experts from Ukraine noted that it has enormous potential in the direction of renewable energy, especially in the Black Sea and the Sea of Azov. Ukraine can also become a hydrogen energy production hub. In this sense, Romania and Ukraine can collaborate, especially in hydrogen transport.
The event followed with a session dedicated to the integration and regional interconnection of renewable energy. During the discussions, they talked about the real situation and the capabilities of the electric cable that will cross the Black Sea, connecting Romania to Georgia and transporting green energy.
Zviad Gachechiladze, Director of Development and Interconnection at the Georgian System Operator (GSE), noted that the submarine cable is currently only at the feasibility study stage, which will last until 2024. The task is currently being carried out of interconnection estimation and optimization. Actual work on the submarine cable should begin in 2025, and an optimistic completion date would be 2026-2027. By the end of 2023, the technical, economic and financial viability of the project will be defined and a preliminary route will be established. The feasibility study is funded by the World Bank. According to the GSE director, the cable, if completed, will be about 1,100 kilometers underwater, generally at a depth of 2,250 meters. Technologically, the HVDC network will be used with a capacity of 1,000 MW, which will be increased to 1,500 MW in the future. Georgian officials also wanted to test a capacity of 3,000 MW, but it is technically not possible, the maximum being 1,500 MW. Basically, for a higher capacity, the whole system must be duplicated. The cable will cross the exclusive economic zone of Turkey and Bulgaria in the Black Sea, to connect the Anaklia power stations in Georgia and Constanta Sud in Romania. In this context, Bogdan Toncescu, a member of the board of the Transelectrica company, emphasized that the underwater cable from the Black Sea could continue to the border with Hungary through an underground cable. This will be a Transelectrica project with a capacity of 5,000 MW, built on the BRUA route. Zviad Gachechiladze also mentioned that in the future the submarine cable from the Black Sea will be able to be interconnected to the Caspian region and Central Asia. In Georgia, renewable projects have a capacity of 4,564 MW, so there are interconnection plans with Azerbaijan and Armenia. Georgia wants to initiate an integration of renewable resources in the region to be able to supply green energy to Europe.
In conclusion, it can be noted that the renewable energy sector in the Black Sea region has gone through a significant transformation in the last decade. Many attractive incentives have been introduced to support the deployment of renewable energy. In 2020, long-term PPAs (Power Purchase Agreements) were reintroduced in Romania, the CfD mechanism will be implemented soon, and the first auctions will take place this year. The latter will also be introduced in Georgia with the aim of intensifying investments from renewable sources. Currently, talk of self-sufficiency and energy independence is no longer political rhetoric. Harnessing the vast renewable energy potential, increasing interconnection and facilitating system flexibility and energy market liberalization is of major importance for the entire Black Sea region. The technical potential and energy capacities in the region are vast, they just need to be used and selected in an appropriate energy mix according to the regional circumstances and the implementation of some safeguard procedures to mitigate the impact of the energy crisis and to strengthen the energy security potential of the states of the Black Sea basin.
Energy Analytical Studies thanks the organizers of the event and the Executive Director of Invest in Network, Inessa Shahnazarova, for the opportunity to participate in the work of the Energy Week Black Sea 2023 event.