FEL Energy Summit 2023

În data de 14 iunie 2023, Future Energy Leaders România (FEL), programul de tineret al Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME),  a organizat FEL Energy Summit 2023. Evenimentul, a analizat aspecte privind situația actuală a sectorului energetic, cu accent pe rolul noii generații de lideri din acest domeniu, reunind experți și profesioniști din domeniul energetic, autorități publice centrale, reprezentanți ai marilor companii și ai mediul academic care împărtășesc o viziune comună pentru viitorul energetic al României.

Energy Analytical Studies, fiind prezent la lucrările FEL Energy Summit, oferă o sinteză a principalelor idei și teze prezentate în cadrul evenimentului.

Evenimentul a fost deschis de Claudia Candale, Directorul Departamentului de Evenimente și Parteneriate FEL, iar cuvântul de deschidere a fost adresat de către Ștefan Gheorghe,  Directorul General Executiv al CNR-CME.

Ștefan Gheorghe a remarcat că este nevoie de o promovare continuă a energiei durabile. În context acesta a adăugat că tranziția energetică este un subiect de discuție de cel puțin 10 ani. Consiliul Mondial al Energiei oferă în acest sens diferite mecanisme, studii, instrumente de lucru pentru implementarea tranziției. De asemenea, în cadrul politicilor de tranziție energetică trebuie luate în calcul 3 aspecte:

• Problema accesibilității;
• Sustenabilitatea;
• Securitatea energetică.

După sesiunea de deschidere au urmat 3 paneluri de discuții și dezbateri, moderate de alumnii FEL.

Primul panel intitulat – radiografia industriei energetice actuale și unde ne indreptam? Perspectiva Administrației publice, a abordat viziunea administrației publice centrale asupra sectorului energetic. Printre subiectele de discuție remarcate, s-au enumerat particularitățile sectorului românesc și modul de abordare în cadrul Uniunii Europene, resursele financiare disponibile în vederea dezvoltării sectorului și a decarbonizării acestuia, securitatea energetică națională și atingerea obiectivului de neutralitate climatică.

Alexandra Bocșe, Consilier de Stat pentru Climă şi Sustenabilitate din Administrația Prezidenţială, a remarcat următoarele aspecte în cadrul prezentării sale:

• Ideea de securitate energetică în România devine un deziderat inclus în diferite concepte și strategii de stat;
• România are potențialul de a ajuta energetic alte state din regiune. În acest sens, România a conectat Republica Moldova la rețeaua energetică a UE. București are un dialog continuu cu Chișinău în domeniul combustibililor fosili și a implementării tranziției energetice. România pregătește și resursa necesară pentru tranziția energetică din Republica Moldova;
• Este nevoie de investiții în tehnologiile tranziției energetice și o întărire a rețelei de distribuție energetică;
• România are un potențial ridicat de a deveni un furnizor de securitate energetică în regiune;
• Exploatarea gazului la Marea Neagră este un atu și pentru România, dar și pentru Europa;
• În contextul tranziției energetice este nevoie de o strategie cu privire la rolul gazului în această tranziție. Trebuie analizat ce își propun alte state cu privire la utilizarea gazului natural;
• Potențialul României în direcția gazelor naturale trebuie să devină o realitate.

Alina Jalea, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului României, a menționat următoarele teze:

• Tranziția energetică este o provocare mare pentru România;
• Asistăm la o revoluție verde;
• Avem nevoie de o chibzuință și strategie cu privire la tranziția energetică;
• România este la cel mai înalt nivel de ambiție cu privire la neutralitatea climatică;
• Avem ca obiectiv ca în 2050, 91,4% din ponderea energiei să fie din resurse regenerabile;
• Avem o lipsă a resursei umane în domeniul tranziției energetice;
• Lunar abordăm subiectul tranziției energetice și a schimbărilor climate la nivel inter-ministerial.

Cristian Bușoi, Președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European, a intervenit în cadrul Summit-ului cu următoarele aspecte ale domeniului energetic:

• La nivelul UE sunt provocări mari în privința energetică. UE dorește să elimine orice tip de relație energetică cu Rusia (cărbune, gaz, petrol);
• În 2027, UE va întrerupe legătura de gaz cu Rusia, prin implementarea strategiei REPowerEU;
• 14% din consumul de gaz al UE provine din Rusia. În prezent avem o prezență a resurselor energetice de proveniență rusă consistentă;
• UE este aliniată strategiei Green Deal;
• UE diversifică sursele de furnizare cu gaz. Se negociază cu statele din nordul Africii, Azerbaidjan, Norvegia. La nivel european se dezvoltă pe larg infrastructura LNG;
• Exploatările onshore și offshore în România vor juca un rol important în tranziția energetică;
• În contextul tranziției, energia nucleară este importantă. Energia nucleară poate echilibra și stabiliza rețeaua electrica;
• Industria cărbunelui nu are viitor în UE;
• România trebuie să își fundamenteze prioritățile energetice;
• Mecanismele energetice din România trebuie implementate conform regulilor UE.

Ștefan Popescu, Fost Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, a remarcat că nu se poate discuta despre o strategie energetică fără a avea la dispoziție o strategie industrială și o privire per ansamblu asupra situației demografice din România. Ștefan Popescu a subliniat faptul că la nivelul UE există o ruptură energetică, oferind drept exemplu Germania și Franța, care au neînțelegeri privind sectorul nuclear. În cadrul discuției sale, Ștefan Popescu a remarcat că România are potențialul de a deveni un hub energetic în UE, dacă acest rol nu va fi preluat de Polonia. În acest sens, este nevoie de conștientizare că parteneriatele energetice rescriu relațiile la nivel european. Este îngrijorător decalajul industrial între România și alte state din UE. În contextul conflictului din Ucraina, prin efectul de proximitate, România poate juca un rol important în reconstrucția Ucrainei. Acest aspect va cuprinde și consolidarea parteneriatului cu Republica Moldova, în special în domeniul energetic.

Al doilea panel intitulat – provocările tranziției energetice conform studiilor WEC și monitorizarea problematicilor din domeniul energiei. Cum pot liderii face faţă, cât mai eficient, tuturor schimbărilor? a remarcat setul de instrumente ale Consiliului Mondial al Energiei, modul de utilizare a tuturor resurselor pentru a asigura o tranziția energetică justă, tehnologiile inovatoare necesare, cât și impactul social și de mediu al marilor proiecte energetice.

Virgil Mușatescu, Consilier CNR-CMR și Ștefan Gheorghe, Director General Executiv CNR-CME, au remarcat în discuțiile sale necesitatea de a atrage o atenție importantă trilemei energetice:

• Problema accesibilității;
• Sustenabilitatea;
• Securitatea energetică.

Virgil Mușatescu a atras atenția asupra faptului că la nivel internațional există un Green Arms Race. În acest sens s-a subliniat faptul că independența energetică poate fi de 100%, dar ce costuri implică aceasta? Tranziția energetică trebuie să fie justă. Motoarele guvernanței pentru tranziția energetică sunt finanțarea publică și investițiile prin companiile multinaționale și bănci. Ștefan Gheorghe a menționat că este nevoie de o analiză geopolitică pentru a implementa tranziția energetică. De asemenea, este nevoie de dezvoltat și investit în inovație, care va genera o tranziție energetică justă.

Radu Dudău, Director Executiv al EPG, a subliniat următoarele teze în discursul său:

• România din perspectiva energetică este într-o alianță de state care îi oferă niște oportunități;
• Din cauza conflictului din Ucraina, vom avea în continuare o piața volatilă a gazelor naturale;
• Finanțările privind tranziția energetică trebuie absorbite cu efect pozitiv;
• Nu avem o claritate strategică suficientă privind resursele regenerabile. De exemplu, hidrogenul verde înseamnă o vastă investiție în electroliza apei, infrastructură și energie regenerabilă;
• În industria hidrogenului sunt multe etape intermediare;
• Este nevoie de o accelerare a electrificării economiei României. Întărirea rețelelor de înaltă tensiune și a infrastructurii de distribuție;
• Marea Neagră este proiectul strategic prioritar al României.

Cătălin Niță, Director Executiv al FPPG, a remarcat în cadrul prezentării sale următoarele:

• Gazul este soluția pentru România în efectuarea tranziției energetice;
• Gazul va fi o plată pentru tranziția energetică;
• În noul program al Guvernului, constatăm că partea energetică este abia pe locul 7. În acest sens nu sun specificate clar direcțiile prioritare ale domeniului energetic;
• Pentru implementarea tranziției energetice avem nevoie de o resursă umană pregătită profesional.

Suzana Carp, specialist în politici publice Europene și Director Executiv Adjunct Cleantech for Europe, a menționat în discursul său că energia este baza formării societății moderne. Astfel, la momentul de față asistăm la o competiție globală pentru tehnologiile energetice între Europa, SUA și China. În acest sens, Suzana Carp a subliniat faptul că 50% din tehnologiile net zero încă nu sunt comercializate. Europa este într-o situație critică la nivel global privind tehnologiile net zero. Piața energetică europeană necesită o restructurare conform noilor tendințe.

Dumitru Chisăliță, Director Executiv al Asociației Energia Inteligentă, a remarcat tezele după cum urmează:

• România are nevoie de un echilibru social, energetic și de mediu;
• România are o piața energetică liberă, însă este reglementată dur. Unele prețuri sunt plafonate, dar ele sunt mai mari decât pe piață;
• În domeniul energetic au fost luate măsuri ireversibile. Din acest motiv există riscul ca în 2030 să nu ne îndeplinim obiectivul;
• În domeniul energiei regenerabile avântul investițional încet va scădea;
• Linia directoare pentru România pentru anul 2030 ar trebui să fie aspectele sociale și cele de energie și mediu;
• Mixul energetic este foarte important. În acest sens este nevoie de o strategie la nivel național;
• România trebuie să își maximizeze din punct de vedere regional aspectul său energetic. Nu este nevoi de o linie directoare centralizată impusă în domeniul energetic.

Al treilea panel a fost denumit – cum pregătim viitorii lideri în domeniul energiei? Obiectivul panelului a constat în punerea la dispoziție a unui format b2b între reprezentanții ai industriei energetice și ai mediul academic, pentru a crea un dialog continuu între generațiile sectorului și pentru a prezenta modalitățile prin care se formează viitori lideri din energie în entitățile pe care le reprezintă. Astfel, s-au enumerat oportunitățile din aceste medii, modalitatea prin care se realizează transmiterea cunoștintelor între generații și care sunt aptitudinile sociale care se caută la un viitor lider în energie pentru a se angaja în domeniul industriei energetice. La panel subiectele au fost discutate de către: Michelle Arellano, Manager of Member Services, World Energy Council; Ștefăniţă Munteanu, Director General, Transelectrica; Nicolas Richard, Director General ENGIE România; Gabriela Orman, Director Direcția de Reglementare și Managementul activelor, DEER; Franck Neel, Membru al Directoratului responsabil pentru activitatea de Gaze și Energie, OMV Petrom; Diana Robescu, Decan al Facultății de Energetică, Universitatea Politehnică din București; Cătălina Nedelcu, Coordonator program MBA Energy, FABIZ, Academia de Studii Economice; Alisa Fleancu, Inginer energetician, FEL România. Reprezentanții mediului industriei energetice de la panel și-au exprimat încrederea în rezultatele constructive ale simbiozei dintre capitalul uman experimentat și capitalul uman tânăr, în competențe, curaj și în puterea acestuia, fiind convinși că aceasta este cheia transformării sistemului energetic la nivel global. De asemenea, a fost subliniat că este esențială colaborarea foarte strânsă între mediul universitar și companiile din mediul energetic, pentru a crea o viziune amplă asupra sistemului energetic.

Încheierea FEL Energy Summit  s-a realizat prin evidențierea concluziilor de către  Rareș Hurghiș, Director General al FEL România și Mădălina Nan, Responsabil al Evenimentului FEL Energy Summit 2023.

Rareș Hurghiș a evidențiat în concluzii următoarele aspecte:

• Avem obiective în direcția neutralității climatice, însă nu avem tehnologiile necesare pentru a ajunge la neutralitatea climatică în 2050;
• La nivelul UE ar trebui să atragem atenție asupra rolul gazelor naturale ca combustibil de tranziție energetică;
• Avem nevoie de investiții în infrastructura energetică regenerabilă;
• România are potențialul de a deveni un hub energetic și vector de securitate regional;
• Trebuie să potențăm rolul României în reconstrucția Ucrainei din punct de vedere energetic.

Energy Analytical Studies mulțumește echipei Future Energy Leaders România pentru invitația la Summit.