Forumul Tehnic în Industria Energetică: conștientizare și continuitate

Sistemul energetic al României se află într-un proces accelerat de transformare, marcat de tranziția către surse regenerabile, adaptarea la cerințele europene și presiunile generate de schimbările climatice. În acest context, riscul apariției unor avarii majore și al întreruperilor extinse de alimentare cu energie electrică este tot mai prezent, atât la nivel național, cât și regional. Exemplul din Peninsula Iberică a demonstrat cât de vulnerabile pot fi rețelele moderne, dar și cât de esențială este capacitatea de restaurare rapidă a sistemului energetic.

În fața acestor provocări, dialogul tehnic, schimbul de bune practici și pregătirea continuă a specialiștilor devin priorități. Astfel, prima ediție a Forumului Tehnic în Industria Energetică 2025, desfășurat la Sibiu, a oferit cadrul ideal pentru dezbaterea acestor teme critice, reunind ingineri, experți, cadre universitare și reprezentanți ai industriei. Evenimentul a adus în prim-plan nu doar aspectele tehnice ale funcționării sistemului energetic, ci și dimensiunea educațională, securitatea cibernetică și importanța comunicării publice în situații de criză.

Energy Analytical Studies, prezent la lucrările forumului, oferă o sinteză a principalelor idei, ipoteze și direcții de acțiune discutate de invitații de marcă ai evenimentului.

Forumul, organizat de Asociația Inginerilor Energeticieni și Electricieni (AIEE), a reunit peste 100 de specialiști din România și Republica Moldova. Timp de două zile, participanții din cadrul forumului au analizat și dezbătut teme esențiale pentru viitorul sectorului energetic al României:

• Evenimente critice și blackout-uri – cauze, impactul tranziției energetice, soluții FACTS și evaluarea mecanismelor automate de apărare;
• Educația și formarea profesională – adaptarea curriculei, integrarea securității cibernetice și a inteligenței artificiale, dezvoltarea parteneriatelor între mediul academic și industrial al sectorului energetic;
• Restaurarea sistemelor electroenergetice – aplicarea regulamentelor europene, rolul centralelor clasice și moderne, algoritmi de decizie și infrastructuri de comunicații;
• Securitatea cibernetică și AI – cadrul legislativ NIS2, soluții de monitorizare și răspuns la incidente energetice, protecția rețelelor inteligente;
• Comunicarea publică în crize – strategii de informare, canale redundante și cooperarea între sectorul energetic cu autoritățile și mass-media.

Participanții forumului au atras atenția asupra faptului că, România traversează o etapă complexă de adaptare a sistemului energetic la noile realități europene, în care obiectivele de decarbonizare se suprapun cu cerințele de securitate și continuitate în alimentarea cu energie. Retragerea treptată a capacităților clasice, care asigurau stabilitate și inerție, este însoțită de integrarea accelerată a unor volume mari de energie regenerabilă – fotovoltaică, eoliană și producție descentralizată prin prosumatori. Aceste surse, deși esențiale pentru tranziția energetică, introduc un grad ridicat de imprevizibilitate și complică echilibrarea rețelei.

În același timp, fenomenele meteo extreme – furtuni, temperaturi joase, inundații, secetă severă, devin tot mai frecvente și mai intense, afectând direct infrastructura critică energetică și disponibilitatea resurselor primare. La acestea se adaugă presiunile generate de liberalizarea și diversificarea regimurilor comerciale, care impun operatorilor de transport și distribuție o flexibilitate sporită și o capacitate de reacție rapidă în fața dezechilibrelor.

O atenție deosebită la forum a fost atrasă incidentelor majore energetice din ultima perioadă. Exemplele recente la nivel european au arătat cât de repede se poate transforma un incident local într-o criză de proporții. Blackout-ul din Peninsula Iberică a lăsat fără energie peste 40 de milioane de consumatori, iar blackout-ul din noiembrie 2022 din Republica Moldova a demonstrat cum un eveniment extern, atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, poate genera pierderea aproape totală a alimentării cu energie a Republicii Moldova. Aceste situații confirmă vulnerabilitatea inerentă a sistemelor interconectate și rolul esențial al capacităților de restaurare.

Pentru România, lecțiile din aceste incidente este evidentă: reziliența sistemului nu depinde exclusiv de tehnologie sau de infrastructură, ci și de pregătirea operațională, cooperarea internațională și înțelegerea corectă a riscurilor. Restaurarea rapidă devine nu doar o cerință tehnică, ci și un factor decisiv în limitarea impactului economic și social al unui posibil blackout.

În ultimul an, Transelectrica a organizat o serie de exerciții majore dedicate restaurării sistemului energetic, cu scopul de a testa în condiții reale capacitatea rețelei de a reveni dintr-un scenariu de blackout. Aceste exerciții au inclus atât simulări interne, cât și cooperări transfrontaliere cu operatorii de sistem din Serbia și Bulgaria, reflectând interdependența tot mai mare a pieței și rețelelor europene.

Testele au vizat mai multe etape critice: pornirea centralelor hidroelectrice în regim de „black start”, fără alimentare externă (Vidraru și Lotru); constituirea de insule energetice autonome, capabile să mențină stabilitatea locală; precum și resincronizarea acestora cu Sistemul Electroenergetic Național și, ulterior, cu rețelele vecine. Prin astfel de scenarii, operatorii verifică în practică procedurile și identifică potențialele vulnerabilități care ar putea apărea într-o situație reală.

Rezultatele au confirmat că reziliența unui sistem energetic nu se bazează exclusiv pe infrastructura tehnică – linii, stații, centrale energetice, ci și pe calitatea proceselor operaționale, pe claritatea protocoalelor de intervenție și pe nivelul de pregătire al personalului implicat. Totodată, exercițiile au demonstrat importanța cooperării internaționale, întrucât interconexiunile cu țările vecine pot accelera restaurarea și pot reduce impactul unui incident major asupra consumatorilor.

Un alt element esențial al Forumului Tehnic în Industria Energetică a constat în dezbaterea subiectului de coordonare a comunicării în situații de criză a sectorului energetic cu publicul. Comunicarea transparentă și implicarea responsabilă a tuturor actorilor din ecosistem – de la operatori și producători, până la prosumatori și utilizatori casnici – contribuie la limitarea efectelor unei avarii și la menținerea încrederii populației în capacitatea sistemului de a reveni rapid la normal.

Forumul Tehnic în Industria Energetică 2025 a demonstrat că provocările actuale ale sectorului nu pot fi abordate fragmentat, ci printr-o viziune integrată care îmbină expertiza tehnică, cooperarea instituțională, educația și comunicarea corectă. Exercițiile de restaurare, analizarea incidentelor europene și dezbaterile despre securitate cibernetică sau rolul inteligenței artificiale au arătat că reziliența energetică depinde de întregul ecosistem – infrastructură, proceduri, oameni și parteneriate internaționale.

Mesajul central desprins din forum este – conștientizarea reprezintă cel mai important rezultat al acestui demers. Într-un sistem în care riscul de blackout nu poate fi eliminat complet, dar poate fi gestionat, pregătirea tehnică și educarea publicului devin instrumente esențiale pentru a transforma o avarie majoră într-o criză controlată.

Parametrul principal al Sistemului Energetic Național rămâne continuitatea – capacitatea de a menține alimentarea cu energie și, atunci când aceasta este întreruptă, de a restabili rapid funcționarea normală a sistemului. Această continuitate nu este doar o chestiune tehnică, ci un pilon de stabilitate economică și socială, iar forumul a confirmat că România dispune de resursele profesionale și instituționale pentru a avea un sistem energetic rezilient.