Autori: Mihai Melintei; Cristina Deffert.
Pe fondul unei scăderi record a consumului de gaze în Europa, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că cererea globală pentru gaze naturale va scădea în 2022. Acest lucru se precizează în raportul trimestrial privind piața gazelor naturale, prezentat de IEA la 3 octombrie 2022.
Energy Analytical Studies oferă o sinteză a principalelor date prezentate în raportul IEA.
Cererea gazelor naturale
IEA estimează că cererea globală pentru gaze naturale în 2022 va scădea cu 32 miliarde m3 (cu 0,78%) față de 2021, ajungând la o cifră totală de consum de 4,071 trilioane m3, iar în 2023 se așteptată o recuperare parțială – o creștere de 14 miliarde m3 (cu 0,34%), consumul total fiind de 4,085 trilioane m3 de gaz.
În Europa, cererea de gaze în 2022 va scădea cu 9,27%, la 548 miliarde m3, iar în 2023 cererea pentru gaze va continua să scadă până la 531 miliarde m3.
Cererea pentru gaze naturale va rămâne stabilă în regiunea Asia-Pacific. În 2022, aceasta va ajunge la 895 miliarde m3, iar în 2023 cererea pentru gaze naturale va crește cu 3,13% până la 923 miliarde m3. În același timp, cererea pentru gaze în China, în 2022 va crește ușor (cu 1,65%, la 370 miliarde m3 de gaz), dar în 2023 creșterea se va accelera cu 5,41%, la 390 miliarde m3.
IEA se așteaptă la o creștere activă a cererii pentru gaze în Orientul Mijlociu (cu 3,19%, la 582 miliarde m3 în 2022 și cu 2,41%, la 596 miliarde m3 în 2023).
În America de Nord, situația va fi mai mult sau mai puțin stabilă (cererea în 2022 este de așteptat să fie la nivelul de 1,114 trilioane m3 și 1,102 trilioane m3 în 2023). În SUA este așteptată o creștere puternică a cererii pentru gaze naturale în 2022 (cu 2,65% mai mult ca în 2021, la 890 miliarde m3) și o scădere în 2023 (cu 1,57%, la 876 miliarde m3).
Producția gazelor naturale
Producția globală de gaze naturale va scădea în 2022 cu 20 miliarde m3 (0,49%) față de 2021 și va ajunge la 4,089 trilioane m3, iar în 2023 va crește cu 40 miliarde m3 (0,98%), până la 4,129 trilioane m3.
Cel mai mare producător de gaze naturale în perioada 2022-2023 vor rămâne Statele Unite ale Americii, care vor crește producția cu 3,80%, la 1,01 trilioane m3 în 2022, și cu încă 3,07%, la 1,041 trilioane m3 în 2023.
O creștere de aproape 3% va fi înregistrată de producătorii de gaze naturale din Orientul Mijlociu – la 715 miliarde m3 în 2022 și la 732 miliarde m3 în 2023.
Producția de gaz va crește și în regiunea Asia-Pacific, cu 2,92%, la 669 miliarde m3 în 2022 și cu 1,79%, la 681 miliarde m3 în 2023. În China, producția va crește într-un ritm mai rapid decât în alte țări din Asia-Pacific, în special, în 2022, producția de gaze din China va crește cu 7,32%, la 220 m3, în 2023 cu 4,55%, la 230 miliarde m3. Cu toate acestea, gazul produs intern va asigura doar 2/3 din cererea de gaze a Chinei.
În Europa, producția de gaze se va redresa după scăderea din 2021, crescând cu 4,04%, până la 232 de miliarde m3 în 2022 și cu 1,29% până la 235 de miliarde m3 în 2023.
Piețele regionale de gaze
Prețurile gazelor naturale în Europa și prețurile în Asia pentru gazele naturale lichefiate (LNG) au crescut în mod record în trimestrul 3 al anului 2022.
Acest lucru a redus cererea pentru gaze și a încurajat trecerea la alte tipuri de combustibili, cum ar fi cărbunele și petrolul pentru generarea de energie electrică.
Consumul de gaze în Europa a scăzut cu peste 10% în primele 8 luni ale anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Acest lucru a fost cauzat de o scădere cu 15% a producției sectorului industrial. Europa a compensat scăderea bruscă a livrărilor de gaze rusești prin importul de LNG, precum și prin aprovizionările alternative prin conductele din Norvegia și alte țări.
Cererea europeană de LNG a crescut cu 65% în primele 8 luni ale anului 2022 și a deturnat oferta de la cumpărătorii tradiționali din regiunea Asia-Pacific, unde cererea a scăzut cu 7% în aceeași perioadă, ca urmare a prețurilor ridicate.
IEA estimează că importurile de LNG în Europa vor crește cu peste 60 de miliarde m3 în 2022, dublând creșterea capacității globale de export de LNG. Această situație va menține comerțul internațional cu LNG sub o presiune puternică pe termen scurt și mediu. Până la sfârșitul anului 2022, importurile de LNG către țările din Asia-Pacific vor rămâne mai mici decât în 2021. Cu toate acestea, în 2023, China își poate crește importurile de LNG în conformitate cu o serie de contracte încheiate de la începutul anului 2021.
Producția și cererea de gaz din Rusia
În Rusia, IEA se așteaptă la o scădere bruscă a producției de gaze naturale în 2022 (cu 14,57%, la 651 miliarde m3), care în 2023 va continua să scadă cu 4,30%, la 623 miliarde m3).
De asemenea, este prevăzută o nouă scădere a cererii de gaze naturale – cu 3,39%, la 484 miliarde m3 în 2022, și cu 1,03%, la 479 miliarde m3 în 2023.
IEA vede în acțiunile Rusiei drept motivul stării tensionate a piețelor de gaze internaționale, care va continua până în 2023. IEA consideră că reducerile continue ale Rusiei în aprovizionarea cu gaze naturale către Europa au condus la noi creșteri ale prețurilor mondiale la gaze, au perturbat fluxurile comerciale și au dus la lipsuri severe de combustibil în unele economii emergente și în curs de dezvoltare.
Potrivit IEA, Rusia a întrerupt în mare măsură livrările de gaz către Europa ca răspuns la sancțiuni. Acest lucru a accentuat tensiunile pieței și incertitudinea înainte de sezonul rece, nu numai pentru Europa, ci și pentru toate piețele care depind de același grup de aprovizionare cu gaz natural lichefiat (LNG).
IEA avertizează, de asemenea, că previziunile sale sunt supuse unui nivel ridicat de incertitudine, în special în ceea ce privește acțiunile viitoare ale Rusiei și consecințele economice ale prețurilor susținute la energie ridicată.
Directorul IEA pentru Piețele Energetice și Securitate, Keisuke Sadamori, leagă direct situația actuală de pe piețele de gaze cu acțiunile Rusiei. K. Sadamori consideră că perspectivele pentru piețele de gaze rămân sumbre, nu în ultimul rând din cauza comportamentului imprudent și imprevizibil al Rusiei, care i-a zdruncinat reputația de furnizor de încredere.
Rutele de aprovizionare cu gaze rusești către Europa sunt în prezent limitate la ce-a dea doua linie din gazoductul Turkish Stream și la sistemul de transport al gazelor Ucrainei (într-un volum redus). Motivele retragerii altor rute sunt diferite – de la oprirea pompării gazului prin Nord Stream din cauza problemelor cu turbinele Siemens, iar apoi din cauza deteriorării gazoductului, până la refuzul părții ucrainene de a accepta cererea de tranzitare a gazului prin intermediul GIS Sokhranivka.
Cu toate acestea, IEA nu consideră aceste motive suficiente pentru a reduce livrările de gaze rusești către Europa.
Securitatea aprovizionării în contextul actualei crize a gazelor
Invazia Ucrainei de către Rusia a lansat îngrijorări profunde cu privire la securitatea aprovizionării cu gaze pe piața europeană și efectele de tip undă din cadrul pieței globale de LNG. În contextul actual, oprirea completă a conductei rusești către Uniunea Europeană nu poate fi exclusă înainte sezonul de încălzire 2022/23, când piața europeană a gazelor este cea mai vulnerabilă.
În general, acest mediu de „insuficiență artificială a gazelor” pe piața europeană, care a favorizat creșterea accelerată a prețurilor la gaze este o consecință a comportamentului Rusiei care a cauzat o incertitudine structurală pe piața energetică din Europa. Începând cu iarna anului 2022, Rusia și-a accelerat reducerea aprovizionării cu gaze, urmând ca Gazprom să reducă unilateral livrările către mai multe state membre UE în timpul trimestrului 2 al anului 2022, ca urmare a refuzului lor de a adera la noul sistem de plată pe bază de ruble, pe care Rusia l-a introdus la sfârșitul trimestrului 1. Mai mult decât atât, Gazprom de la mijlocul lunii iunie a redus treptat livrările de gaze prin Nord Stream la doar 20% din capacitatea conductei și a avut complet oprită furnizarea gazului prin această rută până la începutul lunii septembrie.
Reglementarea Uniunii Europene privind securitatea aprovizionării identifică trei etape ale crizei gazelor: avertizarea timpurie, nivelul de alertă și nivelul de urgență, iar șirul evenimentelor care au avut loc de la invazia Ucrainei de către Rusia pe data de 24 februarie 2022 justifica decizia unor state de a cataloga situația actuală ca fiind o criza energetică. Prima avertizare timpurie a venit la scurt timp după invazie, pe 26 februarie, din partea Italiei, urmând ca, până la finalul lunii mai, Lituania, Austria, Germania, Croația, Finlanda și Estonia să adopte același tip de avertizare. Ulterior, în urma sancțiunilor asupra Gazprom impuse pe data de 11 mai și implicit a opririlor în ceea ce privește furnizarea de gaze către UE (care a început pe 14 iunie), Danemarca și Țările de Jos emit și ele avertizarea timpurie, urmând ca, la sfârșitul lunii iunie Germania să declare nivelul de alertă în domeniul energetic. Slovenia este ultimul stat care a emis avertizarea timpurie, pe 11 iulie 2022, iar firul narativ al crizei se finalizează cu decizia Rusiei din data de 3 septembrie de a opri circulația gazelor prin conducta Nord Stream.
Ca urmare a acestor evenimente, Uniunea Europeană și statele sale membre au adoptat un număr de măsuri pentru a spori securitatea aprovizionării și rezistența pieței înainte de sezonul de încălzire 2022/23. Uniunea Europeană a adoptat un nou regulament de depozitare la sfârșitul lunii iunie 2022, conform căruia UGS-urile trebuie umplute cel puțin 80% din capacitatea lor înainte de iarna 2022/23, obiectiv atins până la începutul lunii septembrie.
Nu în ultimul rând, creșterea capacității suplimentare de LNG a jucat un rol cheie în compensarea deficitului de gaz rusesc. Importurile UE de LNG au crescut cu aproape 70% (sau 35 miliarde m3) în primele opt luni ale anului 2022, crescând rata de utilizare a terminalelor LNG din nord-vestul Europei. Pe lângă fluxul record de LNG, statele membre UE au început să își diversifice importurile de gaze naturale. De exemplu, Eni (Italia) a ajuns la un acord cu Sonatrach (Algeria) în aprilie 2022 de a crește treptat importurile de gaze cu până la 9 miliarde de m3/an în 2023-2024. Mai mult decât atât, importurile de gaze ale UE din Azerbaidjan au crescut cu 50%, iar Comisia Europeană a semnat Memorandumul de înțelegere privind un parteneriat strategic cu Azerbaidjan, menționând că livrările de gaz azer ar putea ajunge la 12 miliarde m3 în 2022.
Nu în ultimul rând, ca și adiții la măsurile luate anterior, mai mulți interconectori au fost puși în funcțiune înainte sezonul de încălzire 2022/23, cum ar fi interconexiunea de gaze dintre Polonia și Lituania, dată în funcțiune în mai 2022 și interconexiunile dintre Polonia și Slovacia și dintre Grecia și Bulgaria, care au început operațiunile comerciale la începutul lunii octombrie. De asemenea, capacitatea de transport al gazelor din România către Ungaria a crescut cu aproape 50% (sau 0,75 miliarde m3/an) de la 1 octombrie.
Scenariul întreruperii furnizării gazelor naturale din Rusia
IEA a efectuat o analiză a stabilității pieței UE de gaze în cazul unei încetări complete a livrărilor din Rusia de la 1 noiembrie 2022.
La sfârșitul lunii septembrie 2022, instalațiile UGS din UE erau pline în proporție de aproape 90%, ceea ce IEA a numit anterior o condiție pentru trecere sezonului rece, fără a exclude problemele din a doua jumătate a sezonului rece, chiar dacă acest nivel este atins.
Acum, IEA ia în considerare situația, ținând cont de posibila întrerupere a livrărilor de gaz din conductele rusești. Analiza IEA arată că, fără reducerea cererii, UGS-urile UE vor fi umplute cu mai puțin de 20% în februarie 2023, presupunând niveluri ridicate de aprovizionare cu LNG și aproape 5%, presupunând o ofertă scăzută de LNG.
Reducerea stocurilor la aceste niveluri ar crește riscul de întrerupere a aprovizionării în cazul unei crize la sfârșitul sezonului rece.
IEA consideră că este necesară reducerea cererii de gaze în UE în timpul iernii cu 9% față de nivelul mediu din ultimii 5 ani, pentru a menține nivelurile de stocare a gazelor peste 25% în cazul unei scăderi a livrărilor de LNG. O reducere a cererii cu 13% față de media pentru ultimii 5 ani va fi necesară în timpul iernii pentru a menține nivelurile de stocare peste 33% în cazul unor livrări scăzute de LNG.
IEA insistă pentru implementarea măsurilor de economisire a gazelor, care vor fi esențiale pentru a minimiza retragerile de gaze din UGS-urile UE și pentru a menține rezerve adecvate până la sfârșitul sezonului rece.