Prezenta analiză își propune, într-un mod constructiv și informativ, să evidențieze importanța strategică a interconexiunii energetice dintre Republica Moldova și România, în contextul consolidării securității și stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova. Datele prezentate mai jos reprezintă o continuare logică a analizei anterioare privind starea tehnică a rețelelor electrice ale Republicii Moldova, extinzând perspectiva către dimensiunea transfrontalieră și integrarea în piața energetică europeană. Prin argumentele și datele prezentate, analiza urmărește să ofere o bază solidă pentru continuarea extinderii infrastructurii de interconectare între Republica Moldova și România, indiferent de evoluțiile politice interne.
Republica Moldova traversează o etapă critică în transformarea sistemului său electroenergetic, determinată de necesitatea reducerii vulnerabilităților structurale și a dependențelor geopolitice. Aflându-se într-o poziție geografică strategică la intersecția dintre Sistemul Electroenergetic Continental European (reprezentant prin rețeaua României) și sistemul electroenergetic al Ucrainei, față de care menține încă un nivel semnificativ de dependență operațională și structurală, țara dispune de oportunitatea strategică de a-și consolida securitatea energetică prin extinderea interconexiunilor cu România. Până în anul 2022, sistemul electroenergetic al Republicii Moldova a operat ca parte a Sistemului Electroenergetic Integrat (IPS) al Sistemului Electroenergetic Unificat (UPS), structură regională care nu era sincronizată cu rețeaua electroenergetică a Europei continentale. În contextul evoluțiilor geopolitice survenite în februarie 2022 (conflictul armat al Rusiei împotriva Ucrainei), sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova și Ucrainei au fost deconectate de la rețeaua IPS/UPS. Ulterior, la 16 martie 2022, a fost realizată sincronizarea de urgență a acestor sisteme cu Sistemul Energetic Continental European (ENTSO-E). Acțiunea a fost coordonată de Moldelectrica, Ukrenergo și operatorii de sistem de transport (OST) membri ai ENTSO-E, marcând astfel un moment crucial în procesul de integrare tehnică și operațională a Republicii Moldova în rețeaua energetică europeană. Cu toate acestea, infrastructura și cadrul tehnico-reglementar al Republicii Moldova rămân încă predominant adaptate standardelor IPS/UPS, ceea ce limitează eficiența și siguranța operării în noul context. Tranziția către rețeaua ENTSOE-E, implică un proces complex de revizuire și actualizare a cadrului normativ și tehnic, dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului operațional, precum și modernizarea infrastructurii critice pentru a corespunde cerințelor de fiabilitate și securitate impuse de Sistemul Energetic Continental European. Un element strategic esențial în acest proces îl constituie dezvoltarea și consolidarea interconexiunilor transfrontaliere cu România, care asigură atât integrarea tehnică, cât și accesul direct la piața energetică europeană.
Starea actuală a interconexiunilor SEE al Republicii Moldova
În prezent, stabilitatea funcțională a sistemului energetic al Republicii Moldova este încă puternic condiționată de performanța și stabilitatea sistemului energetic al Ucrainei și de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES). Un argument în acest sens îl reprezintă interconexiunile sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al Ucrainei, care se realizează prin liniile electrice aeriene de 10, 35, 110 kV și 330 kV în felul următor:
| Tensiunea | LEA |
| 330 kV | MGRES – Novoodescaia |
| 330 kV | MGRES – Usatovo |
| 330 kV | MGRES – Podoliscaia |
| 330 kV | MGRES – Arţiz |
| 330 kV | Podoliscaia – Rîbniţa 1 |
| 330 kV | Podoliscaia – Rîbniţa 2 |
| 330 kV | Bălţi – CHE Dnestrovsk |
| 110 kV | MGRES – Beleaevka |
| 110 kV | MGRES – Razdelinaia |
| 110 kV | MGRES – Starokazacie |
| 110 kV | Vasilievka- Kr. Ocnî |
| 110 kV | Vulcănești – Bolgrad 1 |
| 110 kV | Vulcănești – Bolgrad 2 |
| 110 kV | Vulcănești – Bolgrad 3 |
| 110 kV | UZ Briceni – CHE Dnestrovsk |
| 110 kV | Ocniţa – Şahtî |
| 110 kV | Otaci – Nemia |
| 110 kV | Larga – Nelipovţi |
| 110 kV | Poroghi – Soroca |
| 35 kV | Etulia – Nagornaia |
| 10 kV | Mămăliga – Criva |
Interconectarea sistemului electroenergetic (SEE) al Republicii Moldova cu cel al României se realizează prin liniile electrice aeriene de 110 kV și 400 kV după cum urmează:
| Tensiunea | LEA |
| 400 kV | Vulcănești – Isaccea |
| 110 kV | Costești – Stânca |
| 110 kV | Ungheni – Ţuţora |
| 110 kV | Cioara – Huşi |
| 110 kV | Goteşti – Fălciu |
Interconexiunea dintre SEE al Republicii Moldova și cel al României este asigurată prin linii electrice aeriene operate în regim de insulă. În schimb, legătura dintre SEE al Republicii Moldova și SEE al Ucrainei este realizată prin linii electrice aeriene care funcționează în regim paralel.
Deși interconexiunea energetică a Republicii Moldova cu Ucraina este mai extinsă, ca rezultat al configurației rețelelor din perioada sovietică, conexiunea cu România reprezintă o prioritate strategică fundamentală, fiind esențială pentru integrarea deplină în sistemul ENTSO-E și pentru consolidarea securității energetice naționale. Anume dezvoltarea suplimentară a interconexiunilor energetice dintre Republica Moldova și România reprezintă elementul strategic esențial pentru consolidarea securității energetice și creșterea rezilienței operaționale a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova.
Actuala interconexiune prin LEA 400 kV Vulcănești – Isaccea, nu asigură capacitatea și redundanța necesară pentru o echilibrare optimă între cerere și ofertă, în special în situații de criză sau în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile intermitente. În plus, integrarea accelerată a surselor regenerabile de energie – în special centrale fotovoltaice și eoliene, coroborată cu un volum semnificativ de importuri de energie electrică, poate genera provocări operaționale majore, în special în ceea ce privește echilibrarea în timp real a sistemului și menținerea frecvenței în limitele de siguranță. Aceste aspecte amplifică vulnerabilitatea energetică a sistemului și expune la riscuri geopolitice și comerciale.
Clasificarea riscurilor sectorului energetic al Republicii Moldova pe categorii, cu evaluarea nivelului de impact
|
Categoria de risc |
Descrierea |
Nivelul de impact |
| Geopolitic | Conflictul din Ucraina reprezintă o sursă majoră de instabilitate regională, afectând integritatea infrastructurii critice de transport al energiei de pe teritoriul ucrainean. Orice deteriorare a acestor active poate întrerupe fluxurile de energie către Republica Moldova, având în vedere interconexiunea în paralel. | Ridicat |
| Geopolitic | Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) – situată în regiunea transnistreană, amplifică riscurile geopolitice și comerciale. Această unitate furnizează o parte esențială a producției interne, însă localizarea sa în afara controlului deplin al autorităților constituționale reprezintă o vulnerabilitate strategică. | Foarte ridicat |
| Tehnic și operațional | Infrastructură de transport și distribuție învechită; lipsa flexibilității în reglajul frecvență-putere; capacități reduse de ajustare rapidă a producției; integrare limitată a surselor regenerabile din cauza lipsei tehnologiilor de echilibrare; supraîncărcarea liniei de 400 kV Vulcănești – Isaccea. | Ridicat |
| Comercial | Acces limitat la surse alternative de energie fiabile și competitive; restricții de capacitate pe interconexiunea Vulcănești – Isaccea; volatilitatea prețurilor pe piața regională; lipsa unei infrastructuri de tranzacționare integrată cu piața UE. | Ridicat |
| Infrastructura critică | Capacitate insuficientă de interconectare cu sistemul energetic european; lipsa instalațiilor de stocare a energiei; resurse limitate pentru modernizarea rețelelor. | Ridicat |
| Reglementar | Nealinierea completă la standardele ENTSO-E; lipsa rezervelor operaționale necesare; insuficiența serviciilor auxiliare pentru operarea conformă cu cerințele sistemului energetic european. | Mediu |
Analiza detaliată a contextului actual al sectorului electroenergetic al Republicii Moldova relevă existența riscurilor și incertitudinilor structurale menționate anterior, cu impact direct asupra securității aprovizionării, rezilienței infrastructurii și stabilității operaționale a sistemului național. Acest cumul de factori plasează sectorul energetic al Republicii Moldova într-o poziție vulnerabilă, necesitând investiții strategice în diversificarea surselor, extinderea interconexiunilor cu România, modernizarea infrastructurii și crearea unor mecanisme de reziliență capabile să reducă dependențele critice și să asigure securitatea energetică pe termen lung.
Argumente pentru extinderea interconectării cu România
Extinderea interconectării energetice dintre Republica Moldova și România reprezintă un pilon esențial pentru securitatea și dezvoltarea sectorului electroenergetic al Republicii Moldova. În contextul vulnerabilităților actuale din sectorul energetic moldovenesc, consolidarea legăturilor transfrontaliere cu România capătă o importanță strategică. Această direcție nu vizează doar diversificarea surselor și creșterea rezilienței sistemului, ci și integrarea deplină în piața energetică europeană, prin alinierea la standardele tehnice și operaționale ale ENTSO-E. În plus, modernizarea și extinderea infrastructurii de interconectare poate spori capacitatea Republicii Moldova de a asigura echilibrarea sistemului, de a accesa servicii de sistem esențiale și de a răspunde eficient la perturbări externe, consolidând astfel stabilitatea și sustenabilitatea pe termen lung a sectorului energetic.
În prezent, Republica Moldova și România derulează o serie de proiecte majore de interconectare, menite să sporească capacitatea de transfer energetic, să îmbunătățească fiabilitatea rețelei și să asigure o integrare mai profundă a Republicii Moldova în sistemul energetic european:
- Dezvoltarea LEA de 400 kV Vulcănești – Chișinău și extinderea stațiilor electrice Chișinău și Vulcănești. Proiectul are ca obiectiv consolidarea rețelei interne de transport și asigurarea unei operări eficiente a interconexiunii transfrontaliere dintre Republica Moldova și România. Inițiativa include realizarea unei linii de 400 kV, circuit unic, cu o lungime de aproximativ 158 km și o capacitate a conductorului de 900 MW, dimensionată pentru a răspunde cerințelor de fiabilitate și transfer de putere. Noua infrastructură va fi integrată direct în stațiile electrice Vulcănești și Chișinău, optimizând fluxurile energetice interne și capacitatea de interconectare cu România pe linia Isaccea – Vulcănești – Chișinău. Termenul limită pentru finalizarea proiectului este luna decembrie 2025.
- Proiectul interconexiunii LEA 400 kV Bălți – Suceava, împreună cu construirea unei stații electrice de 400 kV la Bălți și extinderea stației existente de 330 kV. Menționată în Strategia Energetică a Republicii Moldova 2030, această investiție are ca obiectiv principal creșterea capacității de interconectare cu România prin punerea în funcțiune a unei linii de înaltă tensiune suplimentare. În paralel cu consolidările rețelei interne și proiectele complementare din România (inclusiv linia 400 kV Suceava – Gădălin), noua interconexiune va spori capacitatea de transfer transfrontalier cu aproximativ 400 MW, va permite valorificarea potențialului competitiv al energiei regenerabile din România și va îmbunătăți securitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. Termenul de aplicare a proiectului este luna decembrie 2028. În aprilie anul curent, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în prima lectură proiectul de lege propus de Ministerul Energiei privind declararea lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene Bălți – Suceava, modernizarea stației electrice Bălți 330 kV și edificarea unei noi stații electrice de 400 kV ca fiind de utilitate publică și interes național.
- Interconexiunea LEA 400 kV Strășeni – Gutinaș, însoțită de extinderea stației electrice Strășeni și introducerea unui nou nivel de tensiune de 400 kV. Proiectul prevede construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV între stația Strășeni (Republica Moldova) și stația Gutinaș (România), precum și reconstrucția stației existente de 330 kV Strășeni, inclusiv instalarea unui sistem de bare colectoare de 400 kV și a două autotransformatoare 400/330 kV, cu o capacitate de 630 MVA fiecare. Linia va avea o lungime totală de aproximativ 220 km, dintre care circa 100 km pe teritoriul Republicii Moldova. Realizarea proiectului este planificată până în decembrie 2032. La începutul lunii august, Cabinetul de Miniștri al Republicii Moldova a aprobat instituirea Comisiei de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Strășeni – Gutinaș, precum și a modernizării stației electrice Strășeni 330 kV.
Deși finalizarea liniei electrice aeriene Vulcănești – Chișinău în acest an este un pas esențial, rămâne imperativ ca Republica Moldova să asigure continuarea și finalizarea a celorlalte două proiecte de interconectare energetică cu România, indiferent de evoluțiile politice interne, pentru a garanta securitatea și stabilitatea sistemului energetic național. De asemenea, cele 2 proiecte vor ajuta la eliminarea suprasarcinii de pe linia de interconexiune Vulcănești – Isaccea și prevenirea riscurile operaționale asociate.
Argumentele care susțin extinderea și finalizarea proiectelor de interconectare energetică dintre Republica Moldova și România pot fi rezumate în felul următor:
- Consolidarea securității energetice naționale – extinderea interconexiunilor cu România va reduce dependența Republicii Moldova de infrastructura amplasată în stânga Nistrului, cu risc geopolitic ridicat (MGRES) și față de sistemul ucrainean (instabil în contextul conflictului);
- Diversificarea surselor de aprovizionare – prin dezvoltarea proiectelor de interconectare precum LEA 400 kV Suceava – Bălți și Gutinaș – Strășeni, Republica Moldova va avea acces direct la piața energetică a Uniunii Europene, beneficiind de o gamă mai largă de furnizori și de oportunități pentru achiziția de energie la prețuri competitive;
- Creșterea stabilității operaționale a sistemului energetic – interconexiunile suplimentare cu România vor facilita echilibrarea în timp real a sistemului și vor îmbunătăți controlul frecvență–putere, aspect esențial în contextul integrării accelerate a surselor regenerabile de energie;
- Integrarea deplină în ENTSO-E și în piața energetică europeană – extinderea infrastructurii transfrontaliere va accelera procesul de aliniere tehnică și operațională la standardele ENTSO-E, permițând participarea deplină pe piața europeană de energie electrică și accesul la mecanisme de echilibrare și servicii auxiliare performante;
- Crearea unei rezerve operaționale robuste – noile interconexiuni vor asigura acces rapid la surse de rezervă în caz de dezechilibru sau incident major în sistem, reducând riscul de blackout și asigurând continuitatea alimentării în condiții de siguranță;
- Stimularea investițiilor și modernizării infrastructurii interne – extinderea interconectării cu România va impulsiona dezvoltarea infrastructurii interne de transport și distribuție, inclusiv creșterea flexibilității rețelei, integrarea de tehnologii moderne de monitorizare și control, precum și facilitarea stocării energiei;
- Rezistență la șocuri externe – o rețea mai densă și mai bine interconectată va diminua impactul evenimentelor externe de natură tehnică, economică sau geopolitică, asigurând stabilitatea pe termen lung a alimentării cu energie electrică.
Extinderea interconectării energetice cu România reprezintă o investiție strategică cu efecte structurale pe termen lung, capabilă să transforme Republica Moldova dintr-un sistem vulnerabil și dependent într-un actor energetic integrat, rezilient și competitiv în cadrul pieței europene.
Concluzie
Este momentul oportun ca infrastructura energetică a Republicii Moldova să fie integrată pe deplin în rețeaua occidentală, prin extinderea și modernizarea interconexiunilor cu România și, implicit, cu Uniunea Europeană. Această tranziție strategică va permite modificarea direcției fluxurilor energetice, orientându-le de la modelul istoric de aprovizionare de la est către vest, către un flux invers, dinspre vest spre est. Această realocare a direcției energiei nu doar că va diversifica sursele și rutele de alimentare, reducând vulnerabilitățile generate de dependența excesivă de infrastructura regională din est, dar va spori și securitatea energetică a Republicii Moldova, va facilita integrarea tehnologică și operațională conform standardelor ENTSO-E și va consolida poziția țării în cadrul pieței energetice europene. Astfel, interconectarea energetică cu România, devine un pilon fundamental al politicii energetice a Republicii Moldova, contribuind la stabilitatea, reziliența și competitivitatea sistemului energetic moldovenesc pe termen mediu și lung. De asemenea, consolidarea interconectării energetice dintre Republica Moldova și România nu reprezintă doar un pilon strategic pentru securitatea și stabilitatea energetică a Republicii Moldova, ci și un beneficiu regional, permițând României să transmită fluxuri de energie către Ucraina prin infrastructura moldovenească, sprijinind astfel reziliența și integrarea sistemului energetic al întregii regiuni.