În data de 25 aprilie, la Sofia, Azerbaidjan, Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, au semnat un Memorandum de înțelegere privind importul de aprovizionare cu gaze naturale din Azerbaidjan. Acest Memorandum deschide o cale pentru transportarea mai rapidă și fiabilă a gazului azer către Europa Centrală și de Sud prin intermediul coridorului de transport Solidarity ring.
Aflând-se în Bulgaria, în cadrul lucrărilor Conferinței Regional Approach Sofia, organizată de Energynomics, Energy Analytical Studies oferă un material analitic privind semnarea Memorandumului de înțelegere.
Context
Comisia Europeană a căutat în mod activ furnizori alternativi de gaze naturale și a semnat un Memorandum de înțelegere cu Azerbaidjan în iulie 2022 pentru a dubla importurile de gaze naturale azere la cel puțin 20 de miliarde de m3 pe an până în 2027. Prin conductele TANAP și TAP, care fac parte din rețeaua de conducte Southern Gas Corridor, Baku a furnizat în baza cooperării consolidate în domeniul energetic dintre Azerbaidjan și UE, de la 8,1 miliarde m3 de gaz în 2021 la 12 miliarde m3 în 2022.
Repere generale
Memorandumul pe care Azerbaidjan, Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria lau semnat la Sofia în data de 25 aprilie 2023, permite realizarea tranzitului de gaze din Azerbaidjan prin conductele Southern Gas Corridor pe teritoriul țărilor semnatare către Europa Centrală și de Sud. Proiectul de utilizare a capacității existente a sistemelor de transport a gazelor din aceste țări pentru a crește cantitățile actuale de gaz azer furnizat în Europa este unul comun, al operatorului bulgar de gaze Bulgartransgaz, al companiei Transgaz din România, al FGSZ din Ungaria al Eustream din Slovacia și SOCAR din Azerbaidjan. Semnarea acestui document este un pas important în implementarea inițiativei Solidarity ring. Acest proiect oferă acces la noi piețe prin rute alternative pentru gazul din Azerbaidjan, care joacă un rol strategic în furnizarea de energie fiabilă și stabilă grație Southern Gas Corridor.
Memorandumul semnat la Sofia contribuie la obiectivele de diversificare din Planul REPowerEU și ajută Europa la consolidarea logisticii și infrastructurii energetice, evitând dependența de gazul rusesc. În strategia UE de implicare externă în domeniul energiei care însoțește planul REPowerEU, Comisia a recunoscut importanța a Southern Gas Corridor, care are un rol cheie în diversificarea furnizării de gaze naturale către UE, în special pentru țările din Europa de Sud-Est. Comisia Europeană sprijină de multă vreme extinderea Southern Gas Corridor, ca o contribuție majoră la aprovizionarea cu gaze naturale sigure, fiabile și previzibile în Europa de Sud-Est, și ca potențial în Balcanii de Vest prin conducta Trans-Adriatică (TAP). În acest sens, într-un moment în care Europa este în situația de a căuta surse alternative de energie, astfel de evoluții precum Memorandumul semnat la Sofia, stimulează securitatea energetică a țărilor din centrul și sud-estul Europei, care prin prisma circumstanțelor istorice au fost în mod tradițional dependente de resursele energetice din Rusia.
Potențial și avantaje pentru România
Prin Memorandumul de înțelegere privind importul de aprovizionare cu gaze naturale din Azerbaidjan, de la câmpul Şahdəniz, România va putea tranzita mai mult gaz azer, utilizând infrastructura Southern Gas Corridor, capacitățile de transport ale conductelor TANAP, IGB și a gazoductului Transbalcanic, care are o capacitate de 16-18 miliarde de m3 de gaz pe an. Prin acest traseu ar putea ajunge în România și LNG, care ar urma să fie descărcat în terminalele de regazeificare din Turcia (Marmara Ereğlisi) sau Grecia (Alexandroupolis). În context, trebuie menționat că România, este singura dintre toate țările semnatare ale acordului care este producător și exportator de gaze naturale, și are semnat un acord cu Azerbaidjan (prin Romgaz) privind furnizarea a unui miliard de m3 de gaze naturale anual. De asemenea, România și Azerbaidjan au intenția de a explora oportunitățile de dezvoltare în comun a unui proiect de gaze naturale lichefiate la Marea Neagră. Proiectul ar consta într-un terminal de lichefiere a gazelor naturale și un terminal de regazeificare, precum și alte instalații și facilități necesare în scopul transportului de gaze din regiunea Caspică în România. Realizarea unei facilități de gaz natural lichefiat la Marea Neagră, între România și Azerbaidjan, va conduce la diversificarea și suplimentarea coridoarelor energetice de furnizare a gazelor din Bazinul Mării Caspice către Europa și la operaționalizarea rutei de transport Marea Neagră – Marea Caspică.
România, în contextul semnării documentului de la Sofia, va putea să transmită potențialul excedent de gaze către alte țări din regiune, una dintre ele fiind Republica Moldova. Chișinău poartă negocieri cu Baku și Atenta privind opțiunea de aprovizionare cu gaze naturale a Republicii Moldova prin utilizarea conductelor a Southern Gas Corridor și a gazoductului Transbalcanic. Grație Memorandumului semnat, România va putea tranzita volumele necesare de gaze naturale pentru Republica Moldova. În această direcție, Energocom din Republica Moldova a început să cumpere în regim de testare, 24 MWh, echivalentul a 2.250 m3 de gaze naturale din Grecia și 1 MW de energie electrică din Bulgaria. Astfel, Chișinău testează noile rute de aprovizionare și modul de funcționare a operațiunile logistice. Gazele naturale procurate din Grecia sunt livrate Republicii Moldova prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău și transmise operatorului de gaze Moldovagaz. În context, Ministrul Energiei al României, Virgil Popescu a propus să se lanseze Memorandumul deschis pentru ca și alte state din regiune sa se alăture, cum ar fi Turcia, Republica Moldova sau Ucraina.
Hub-ul de gaze din Turcia
Pentru Turcia, Memorandumul de la Sofia aduce Ankara mai aproape de atingerea obiectivului său strategic crearea unui hub de gaze pentru Europa folosind o infrastructură extinsă de aprovizionarea cu gaze. Ankara a urmărit în mod constant o strategie de diversificare a rutelor și surselor de aprovizionare cu gaze și de dezvoltare a capacității sale interne de import. Statul turc are legături directe prin conducte cu Azerbaidjan, Iran, Rusia, iar cea mai importantă parte a infrastructurii Southern Gas Corridor se situează pe teritoriul Turciei. Odată cu semnarea acordurilor de interconectare care permit utilizarea sporită a noilor rute de aprovizionare cu gaz, inclusiv prin gazoductul Transbalcanic, Turcia primește acces la oportunități de a dezvolta o cooperare energetică specială, luând în considerare că controlează fluxul de gaze din Azerbaidjan. În acest fel, Turcia își poate îmbunătăți poziția față de Europa ca garant regional al stabilității energetice, însă cu riscul ca aceasta să se transforme într-un monopol regional.
Concluzie
Memorandumul de înțelegere semnat la Sofia privind importul de gaze naturale din Azerbaidjan, consolidează realizarea securității energetice în Europa Centrală și de Sud-Est, diversificând logistica aprovizionării cu gaze. Interconectarea statelor semnatare s-a dovedit că nu este doar o măsură de solidaritate, dar și un instrument pentru asigurarea aprovizionării și securității energetice. Aceste aspecte sunt foarte importante, pentru că statele semnatare ale Memorandumului își asigură surse variate de aprovizionare, cât și o infrastructură variată, adică rute diferite de furnizare a gazelor naturale.