#

Interdependența între Neptun Deep și centrala de la Mintia

Tranziția către surse de energie regenerabilă și reducerea emisiilor de carbon reprezintă o provocare cheie pentru sectorul gazelor naturale. În actualul context energetic internațional și pe fundalul politicilor regenerabile, gazele naturale devin un nucleu al tranziției, care poate sprijini sistemul energetic în perioada de trecere de la combustibilii fosili la surse regenerabile.

Gazele naturale sunt considerate un combustibil de tranziție în contextul trecerii de la sursele de energie fosilă, cum ar fi cărbunele sau petrolul, la surse de energie regenerabilă și sustenabilă. Argumentele pentru care gazele naturale sunt văzute ca combustibil de tranziție și sustenabil sunt următoarele:

  • Emisii reduse de carbon. Comparativ cu cărbunele și petrolul, arderea gazelor naturale produce emisii de dioxid de carbon (CO2) semnificativ mai mici. Astfel, gazele sunt considerate ca fiind o opțiune de combustibil fosil mai ecologic, pe termen scurt, contribuind la reducerea efectelor schimbărilor climatice;
  • Flexibilitate în producția de energie. Gazele naturale pot fi folosite pentru a genera electricitate într-un mod mai flexibil în comparație cu sursele regenerabile, care depind de condițiile climatice variabile. Centralele pe gaz pot porni și opri rapid, oferind stabilitate rețelei electrice;
  • Integrarea surselor regenerabile. Pe măsură ce implementarea energiei regenerabile crește, gazele naturale au un rol important în asigurarea unui mix energetic echilibrat. Gazul poate compensa variabilitatea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară sau eoliană;
  • Resurse abundente. În multe regiuni ale lumii (Orientul Mijlociu, regiunea Caspică, zona arctică a Rusiei etc.), rezervele de gaze naturale sunt abundente, iar tehnologiile de extracție, cum ar fi fracturarea hidraulică (fracking), au crescut semnificativ disponibilitatea acestora;
  • Tranziția către hidrogen. Gazele naturale pot fi folosite ca o platformă în tranziția către economiile bazate pe hidrogen. Hidrogenul poate fi produs din gaze naturale prin reformare, iar infrastructura existentă pentru gaze poate fi adaptată în timp pentru a susține hidrogenul.

Pentru România, gazele naturale reprezintă o resursă energetică importantă, având un rol semnificativ în mixul energetic național, ajungând la 30% conform datelor IEA. De asemenea, în 2023, gazele naturale au avut o pondere în producția de energie electrică între 14,77% până la 20%. Astfel, gazele naturale furnizează peste 30% din energia de care România are nevoie zilnic și asigură aproximativ 20% din electricitatea națională. În această direcție, ca un subiect de interes major în contextul dezvoltării resurselor energetice din România, se conturează investițiile grupului Mass în centrala de la Mintia.

Centrala de la Mintia, este o unitate energetică importantă și critică pentru sectorul energetic al României. Aceasta funcționa pe bază de cărbune pentru a produce energie electrică, însă, reprezentanții grupului Mass au achiziționat centrala pentru ca aceasta să beneficieze de investiții de modernizare și de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale. Obiectivul grupului Mass este de a transforma centrala în cea mai mare și eficientă centrală de producție a energiei electrice pe gaz din Uniunea Europeană. În acest sens, Mass utilizează cele mai moderne tehnologii, care vor permite, în acord cu taxonomia europeană, producerea a cel puțin 1500 MW. De asemenea, componentele centralei vor fi pregătite pentru trecerea către noile tehnologii de producere a energiei bazate pe hidrogen.

Luând în considerare aspectul de infrastructură critică a centralei de la Mintia, Ministerul Energiei al României, în calitate de acționar, a impus anumite condiții grupului Mass cu scopul de a relansa producția de energie în Mintia. Astfel, grupul Mass are obligația ca, până la 31 decembrie 2026, să finalizeze investiția de realizare a unei capacități energetice noi cu o putere instalată de minim 1290 MWh, din care 800 MWh în bandă pe gaz și energie regenerabilă. Dezvoltarea centralei pe gaz de la Mintia va include creșterea capacității de producție și în același timp adaptarea la noile standarde europene pentru trecerea treptată la producția de energie electrică din surse regenerabile și care să conducă la neutralitate climatică până în anul 2050, conform obiectivelor climatice ale României.

În luna mai 2024, pentru construirea noii centrale pe gaz de la Mintia, a fost emis acordul de mediu de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM). Astfel, noua centrală va produce energie electrică din gaz în condiții mai prietenoase cu mediul, datorită emisiilor foarte scăzute de pulberi PM 10 și PM 2,5, cu impact minim asupra mediului. La momentul de față, proiectul centralei de la Mintia este considerat cel mai mare obiectiv industrial din România.

Pentru lansarea centralei pe gaz de la Mintia, la sfârșitul anului 2026, conform obiectivelor Mass, va fie nevoie de un sfert din actuala producție de gaz anuală a României. În acest sens, noua unitate de producție de energie electrică de la Mintia va avea nevoie de începerea extracției la cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Neptun Deep. Finalizarea construirii noii centrale de la Mintia, respectiv sfârșitul anului 2026, se suprapune pe termenul de demarare a producției de gaze din perimetrul offshore Neptun Deep – începutul anului 2027. La capacitate maximă, Neptun Deep va produce în medie 19 milioane m3 de gaze pe zi, adică aproape 7 miliarde m3/an. Mass a comunicat un necesar mărit de gaze naturale de circa 2,5 miliarde m3/an pentru dezvoltarea unei capacități de 1700 MWh la centrala de la Mintia. În această direcție, putem observa interdependența între dezvoltarea și începerea extracției de gaze la zăcământul offshore Neptun Deep cu lansarea producției de energie electrică la centrala pe gaz de la Mintia. Acest lucru ne permite să remarcăm că, realitatea sistemului energetic al României se concentrează pe trei piloni principali: securitatea energetică, consolidarea și redezvoltarea sistemului industrial și promovarea energiei verzi. Acești piloni sunt esențiale pentru asigurarea unui sistem energetic stabil și durabil​, capabil să sprijine competitivitatea economică a României și tranziția energetică într-un ritm sustenabil.

În ceea ce privește tranziția energetică și gazele naturale, este important de subliniat că, deși gazele naturale pot reduce emisiile de carbon în comparație cu alți combustibili fosili, acestea totuși nu sunt lipsite de critici. Extracția și transportul acestora pot avea impact asupra mediului, iar metanul, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât carbonul, poate fi emanat în atmosferă din procesul de extragere și distribuție a gazelor. În acest sens, investitorii în centrala pe gaz de la Mintia trebuie să utilizeze cele mai noi tehnologii pentru a diminua riscul de ardere aferentă și reducerea emisiilor de carbon.

Concluzionând, din perspectiva pragmatică și a interesului național, redezvoltarea industrială primează în utilizarea gazelor naturale, deoarece pe acest nivel, gazele, inclusiv din zăcământul offshore Neptun Deep pot contribui la dezvoltarea unei noi etape în sectorul energetic al României, care poate fi valorificată sustenabil și pe termen lung. Drept efect, dezvoltarea sectorului energetic, în speță centrala pe gaz de la Mintia, atrage după sine beneficii economice și tehnologii moderne eficiente, cu efect de multiplicare în alte industrii conexe, inclusiv în domeniul regenerabilelor. În final, România are nevoie de o strategie de țară în care gazele naturale să fie valorificate corect și care să atragă după sine o infrastructură energetică echilibrată și pragmatică în privința tranziției energetice.