În data de 8 septembrie 2022, Energynomics a organizat o întrunire a experților din domeniul energetic intitulată: Oil & Gas – răspunsuri pentru azi, răspunsuri pentru mâine. În cadrul evenimentului au fost remarcate activele de care dispune România în industria de petrol și gaze: materie primă, tehnologii, potențial, resurse umane. La eveniment a fost prezent și reprezentantul din partea grupului de cercetare Energy Analytical Studies.
Temele de discuții au fost conturate în jurul următoarelor subiecte: zăcămintele naturale ale României, potențial și cifre; tehnologiile informaționale pentru optimizarea activității industriei energetice; extinderea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale; resursele de energie regenerabilă: geotermal, solar, eolian, hidrogen.
Moderatorul evenimentului a fost Gabriel Avăcăriței, redactor șef la Energynomics, care a adresat câteva remarci introductive cu privire la situația energetică globală întreținută de războiul din Ucraina, care afectează în cea mai mare măsură industria de petrol și gaze. În urma remarcilor introductive cuvântul a fost transferat experților.
Primul vorbitor în cadrul evenimentului a fost Vasile Cârstea, Director General la Depogaz, care a remarcat din start creșterea potențialului României în direcția depozitării gazelor naturale. Pentru perioada 2000 – 2022 au fost prezentate următoarele cifre: 2000 – capacitatea de depozitare a fost de 600 milioane m3 de gaz; în 2022 – 2,8 miliarde m3 de gaz. Pentru anul 2025 este stabilit obiectul de a depozita 4,5 miliarde m3 de gaz. În timpul discursului său, Vasile Cârstea și-a susținut ideea că România trebuie să atragă atenția asupra resurselor sale energetice de pe uscat, care sunt mult mai numeroase și au costuri mai mici la extracție și utilizare. În contextul crizei energetice din Republica Moldova, Vasile Cârstea a remarcat că România este pregătită pentru aprovizionarea cu gaze naturale a țării vecine. În acest scop, la Fălticeni din 2021 a fost lansat proiectul construcției unui nou depozit de stocare subterană a gazelor naturale. Proiectul are drept obiectiv dezvoltarea unui nou depozit de înmagazinare subterană în nord-estul României (regiunea Moldova) respectiv transformarea în depozit de înmagazinare subterană a unuia sau mai multor câmpuri depletate dintre următoarele: Pocoleni, Comăneşti, Todireşti sau Davideni. Capacitatea de extracție este de aproximativ 2 milioane m3/zi, iar capacitate de injecție de aproximativ 1,4 milioane m3/zi.
Luând în considerare situația complicată pe piața energetică europeană, Vasile Cârstea a menționat că 77% din gazul depozitat de către clienții Depogaz, vor fi puse în aplicare când vor fi situații delicate, și nu neapărat legate de sezonul rece. În acest context, Vasile Cârstea a mai menționat odată că este nevoie de investit în zăcămintele de pe uscat (cu acest lucru ar trebui să se ocupe Romgaz și OMV).
Întrebat dacă există riscul de a nu atinge gradul de înmagazinare a gazelor naturale dacă Rusia sistează complet livrările de gaz, Vasile Cârstea a remarcat că gazele curg chiar și în această situație geopolitică complexă.
Vorbind despre digitalizare, Vasile Cârstea a menționat că digitalizarea va afecta doar rapiditatea luării deciziilor, însă pentru implementarea unor proiecte și politici eficiente în domeniul energetic este nevoie de timp.
Următorul vorbitor a fost Liviu Drăgoi, Sales Manager la ACE Industrial Software Solutions. Acesta a prezentat compania ACE, formată în 1990, specializată pe softuri în domeniul energetic. De asemenea, a prezentat compania AVEVA, dezvoltator de soluții IT complexe pentru proiectare, inginerie și management de proiect în industria petrolului și gazelor. Liviu Drăgoi a făcut o scurtă prezentare a softului care poate ajuta la planificarea digitală, stocarea datelor structurate și nestructurate, simularea lansării unei platforme pentru extracția petrolului/gazului. De asemenea, Liviu Drăgoi a prezentat o aplicație a unui dashboard, care conține datele unei companii energetice în timp real, precum și alarmele, care pot fi generate de anumiți factori de risc.
Discuțiile în cadrul evenimentului au fost continuate de către Cătălin Mărmureanu, Sales Director, Romania & Moldova la Schneider Electric. Cătălin Mărmureanu a prezentat în premieră pentru România sistemul AGMS (Advanced Gas Management System) dedicat distribuției și transportului de gaz. Sistemul este deja implementat în România, dar nu a specificat unde (menționând că nu poate face acest lucru). Sistemul, practic, pregătește distribuitorul de energie pentru scenariile de criză sau riscurile naturale (de exemplu furtună, îngheț etc.). Acesta pune la dispoziție un semnal de alarmă, care pregătește în timp echipele de intervenție. AGMS, de asemenea presupune o monitorizare și control al sistemului energetic al distribuitorului de energie. În Olanda, sistemul AGMS este funcțional pentru o capacitate de 125 miliarde m3 de gaz/an, 15, 000 km de conducte, 1,300 de stații de gaz și mai mult de 100 de stații de comprimare, care are o mulțime de beneficii operaționale, precum și pentru utilizatorul final (în special eficiența energetică, reduceri de costuri). De asemenea, AGMS pregătește distribuția prin țevile de gaz a hidrogenului.
Gehrig Schultz de la EPI Group a continuat discuțiile în cadrul evenimentului prezentând perspectiva energiei regenerabile și a schimbărilor climatice. Acesta a prezentat o statistică din 2012, conform căreia 25% din populația lumii nu are acces la electricitate (Africa, Asia, Orientul Mijlociu, America Latină). De asemenea, 2,5 miliarde de oameni utilizează lemnul pentru a pregăti mâncarea, 120 milioane – kerosen, iar 170 milioane de oameni utilizează cărbunele. Aceasta este o problemă mare când vorbim despre energia regenerabilă.
Potrivit lui Gehrig Schultz, gazul va rămâne un mijloc important de energie, în special pentru industrie. Dacă petrolul nu va fi utilizat din cauza schimbărilor climatice, gazul va fi exploatat în continuare ca materie primă pentru industrie.
În viitor, de asemenea, putem vorbi despre energia generată de hidrogen. În ultima perioadă observăm un lobby imens în această direcție, iar în 2050 hidrogenul poate produce 38% din energia globală. India poate deveni un promotor al acestui tip de energie, datorită așezării geografice.
La finalul discuției, cuvântul a fost adresat lui Septimiu Stoica, Președintele Adunării Generale a Acționarilor a Bursei Române de Mărfuri. Septimiu Stoica a remarcat că de la începutul evenimentelor din Ucraina, numărul companiilor de gaz la BRM a scăzut cu 75% (înainte de războiul din Ucraina erau 90 de companii).
Piața bursieră română, de la începutul evenimentelor din Ucraina avea cu 10-15% prețul mai mic la resurse energetice, decât piața europeană. Din păcate nu numai prețurile au avut de suferit, dar și tranzacțiile energetice.
La momentul de față, industria energetică este dominată în ultima parte de considerente de natură politică, și mai puțin economică. Septimiu Stoica a menționat că au loc intervenții hazardate, inclusiv la nivel UE. Dacă UE transmite recomandări în domeniul energetic, la nivel regional acestea se transformă imediat în reguli, ceea ce nu este corect, pentru că recomandările trebuie aplicate în conformitate cu specificul fiecărei țări în parte.
La finalul evenimentului, experții au concluzionat că România dispune de active majore în domeniul energetic și de un potențial enorm pentru a deveni un actor important pe piața energetică europeană.
Energy Analytical Studies mulțumește organizatorilor evenimentului pentru posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor întrunirii experților.