Întru îmbunătățirea continuă a serviciul de analiză a evoluțiilor de pe piața mondială a petrolului, Energy Analytical Studies oferă o sinteză a materialelor cheie din raportul lunar al OPEC care acoperă tendințele pieței petroliere în ceea ce privește cererea mondială de petrol, oferta, echilibrul pieței petroliere și producția de petrol.
Economia Mondială
Prognoza pentru creșterea economică globală pentru anul 2023 rămâne neschimbată la 2,5%. Pentru SUA, creșterea PIB-ului în 2022 este revizuită până la 1,7%, în timp ce prognoza pentru anul viitor rămâne neschimbată la 0,8%. Creșterea economică a zonei euro pentru 2022 rămâne la 3% și este, de asemenea, neschimbată pentru 2023, ajungând la 0,3%. Prognoza de creștere economică a Japoniei rămâne la 1,5% pentru 2022 și 1% pentru 2023. Prognoza de creștere a Chinei pentru 2022 rămâne la 3,1% pentru 2022 și la 4,8% pentru 2023. Prognozele pentru India rămân la 6,5% pentru 2022 și 2023%. Prognoza 2022 pentru Rusia este revizuită până la o contracție de 5%, urmată de o creștere de 0,2% în 2023.
Creșterea economică la nivel global rămâne înclinată spre scădere din cauza provocărilor, inclusiv inflația ridicată, înăsprirea monetară de către marile bănci centrale, problemele în curs de desfășurare ale lanțurilor de aprovizionare. În plus, riscurile geopolitice rămân incerte.
Cererea mondială de petrol
OPEC și-a menținut estimările privind cererea de petrol pentru 2022 și 2023 la 99,6 milioane barili/zi, respectiv 101,8 milioane barili/zi.
Cererea mondială de petrol pentru anul 2022 a crescut în medie cu 2,5 milioane barili/zi. Pentru 2023, creșterea cererii mondiale de petrol va crește în medie cu 2,2 milioane de barili/zi. În acelaști timp OPEC precizează că această prognoză este supusă multor incertitudini, inclusiv evoluțiile economice globale, măsurile de limitare a COVID-19 în principal în China și tensiunile geopolitice în curs.
Cererea de petrol în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în 2023 va crește cu 330 de mii de barili pe zi, până la 46,53 milioane de barili pe zi.
Cea mai puternică creștere a cererii de petrol în 2022 a fost înregistrată în America de Nord, în frunte cu Statele Unite ale Americii, pe fondul unei redresări a cererii de benzină și motorină. Cererea în regiune va continua să crească în 2023, iar în SUA va depăși nivelurile pre-pandemie din 2019, în principal datorită unei redresări a cererii de combustibili.
În SUA, cererea de petrol în 2023 va crește cu 150.000 de barili pe zi, la 20,69 milioane de barili pe zi.
În țările din afara OECD, cererea va crește în 2023 cu 1,91 milioane barili pe zi, până la 55,36 milioane barili pe zi.
În China, cererea de petrol la sfârșitul anului 2022 va scădea cu 180 de mii de barili pe zi, la 14,79 milioane de barili pe zi, dar în 2023 cererea din China este de așteptat să crească cu 530 de mii de barili pe zi, la 15,32 milioane de barili pe zi.
India în 2022 a crescut cererea cu 390 mii barili pe zi, la 5,16 barili pe zi. În 2023 se așteaptă o creștere a cererii de petrol cu încă 250 mii barili pe zi, până la 5,41 milioane barili pe zi.
Rezervele de petrol
Datele preliminare pentru octombrie 2022 arată că stocurile comerciale de petrol și produse petroliere din OECD au crescut cu 22,5 milioane de barili și s-au ridicat la 2,748 miliarde de barili.
În același timp, rezervele de țiței ale țărilor OECD au crescut cu 12,9 milioane de barili, la 1,335 miliarde de barili, produse petroliere – cu 9,5 milioane de barili, până la 1,413 miliarde de barili.
Comparativ cu octombrie 2021, stocurile OECD de petrol și produse petroliere au fost cu 15 milioane de barili mai mici.
În raport cu media pentru 2015-2019, stocurile de petrol și produse petroliere din țările OECD au fost mai mici în octombrie 2022 cu 197 de milioane de barili, iar comparativ cu media pe 5 ani – cu 167 de milioane de barili.
Oferta de petrol
Potrivit datelor preliminare, producția de hidrocarburi lichide de către țările non-OPEC în noiembrie 2022 a crescut cu 0,8 milioane de barili pe zi față de octombrie 2022.
În 2023, producția de hidrocarburi lichide de către țările non-OPEC va crește cu 1,54 milioane de barili pe zi, la 67,11 milioane de barili pe zi.
Printre factorii de incertitudine pentru aprovizionarea cu petrol în 2023, OPEC numește sancțiunile UE asupra importurilor de petrol rusesc, alte evenimente geopolitice din Europa de Est și potențialul producției de petrol de șist în Statele Unite ale Americii.
Activitatea de foraj din SUA și-a revenit la niveluri aproape de pre-pandemie, cu numărul total de platforme la cel mai înalt nivel din martie 2020, dar provocările legate de forța de muncă, lanțul de aprovizionare și inflația costurilor rămân, ținând cont de incertitudinile privind producția de petrol din SUA, la un nivel ridicat.
Producția de petrol și hidrocarburi lichide din Statele Unite ale Americii în 2023 va crește cu 1,15 milioane de barili pe zi, până la 20, 13 milioane de barili pe zi.
În 2023, producția de hidrocarburi lichide în Rusia este de așteptat să scadă cu 850 de mii de barili pe zi, la 10,11 milioane de barili pe zi.
Datorită intrării în vigoare a embargoului UE privind livrările offshore de petrol rusesc și a plafonului de preț, OPEC se așteaptă ca producția de hidrocarburi lichide în Rusia în trimestrul 4 al anului 2022 să scadă cu 130 de mii de barili pe zi.
Producția OPEC
În noiembrie 2022, producția de petrol OPEC a scăzut cu 744 mii de barili pe zi față de octombrie și s-a ridicat la 28,826 milioane de barili pe zi.
Creșterea producției de petrol a fost înregistrată în Nigeria (cu 92 mii barili pe zi, până la 1,158 milioane barili pe zi), Angola (cu 38 mii barili pe zi, până la 1,102 milioane barili pe zi) și Gabon, în alte țări, producția a scăzut.
Cea mai puternică scădere a producției s-a remarcat în Arabia Saudită (cu 404 mii barili/zi, la 10,474 milioane barili/zi), Emiratele Arabe Unite (cu 149 mii barili/zi, la 3,037 milioane barili/zi), Kuweit (cu 121 mii de barili/zi, până la 2,685 milioane de barili/zi), Irak (cu 117 mii de barili/zi, până la 4,465 milioane de barili/zi).