Provocările sistemului energetic al Ucrainei: sectorul gazelor naturale
Situația energetică a Ucrainei a devenit tot mai precară în ultimii ani pe fondul conflictului cu Rusia și al pierderii unor capacitați interne de producție a gazelor naturale în luna februarie 2025. Deși Ucraina dispune de rezerve de gaze și alte resurse, acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea internă, iar infrastructura energetică este grav afectată de atacurile Rusiei. Totodată, după sistarea tranzitului de gaze, Kievul nu mai poate beneficia de mecanismele de reexport virtual al gazului rusesc prin Europa, ceea ce a limitat opțiunile sale de aprovizionare cu gaze naturale.
Provocările sistemului energetic. Sistarea zăcământului de gaze Vodianoie
Sectorul energetic a fost un subiect sensibil pentru Ucraina cu mult înainte de lansarea agresiunii ruse în februarie 2022. Evoluția disputelor energetice între Rusia și Ucraina datează din martie 1994. Cu toate acestea, în prezent Kievul a cunoscut o serie de provocări continue în sectorul energetic. Ucraina nu mai are posibilitatea de a extrage gaze din depozitele subterane în volumele anterioare de până la sistarea tranzitului de gaze, iar nivelul producției de gaze este în scădere după atacurile Rusiei din februarie asupra infrastructurii energetice. Ca urmare a loviturilor rusești, producția de gaze din Ucraina a scăzut cu 40%. De asemenea, Ucraina nu mai poate pompa gaze din depozitele situate în vestul țării, deoarece stațiile de comprimare au fost defectate. De la începutul anului 2024, Rusia a efectuat 16 atacuri masive asupra infrastructurii de gaze a Ucrainei. În total, peste 100 de rachete au lovit instalațiile de gaz ale companiei de stat ucrainene Naftogaz. Potrivit companiei Naftogaz și DTEK, Rusia a deteriorat instalațiile energetice de cel puțin două ori în luna februarie anul curent.
O problemă suplimentară pentru sectorul energetic al Ucrainei a devenit oprirea zăcământului de gaze Vodianoie. În data de 10 februarie 2025, producția de gaze naturale la zăcământul Vodianoie din regiunea Harkov a fost complet oprită ca urmare a distrugerii instalațiilor de către atacurile Rusiei. Mai mult, incidentul a avut drept efect sistarea producției de gaze și la câmpurile învecinate, deoarece funcționalitatea sistemului conductelor de gaze a fost întreruptă. În regiunea Harkov este situat și cel mai mare câmp de condens de gaz – zăcământul Șebelinskoie, care a fost ținta atacurilor rusești din 2023. Ucraina nu a raportat volumele care au scăzut din producția de gaze ca urmare a incidentului de la zăcământul Vodianoie, dar luând în considerare capacitatea de producție a zăcământului din anul 2024, putem admite o pierdere de 1,5 milioane m3/zi (0,5 miliarde m3/an). Principalele unități de producție de gaze din Ucraina sunt situate în regiunile Harkov și Poltava. Drept urmare, acestea sunt vulnerabile la atacurile rusești, luând în considerare proximitatea frontului.
O altă provocare pentru Ucraina sunt zăcămintele din vestul țării, care sunt aproape epuizate. Aceste zăcăminte au un rol esențial în asigurarea unei părți din necesarul de gaze al țării, iar diminuarea lor reduce capacitatea Ucrainei de a-și asigura independența energetică. În teorie, Ucraina ar putea extrage gaze și petrol de pe raftul Mării Negre, dar luând în considerare antagonismul cu Rusia, este greu de estimat o posibilă investiție în astfel de proiecte energetice. În același timp, dacă Rusia își atinge obiectivele în Ucraina, inclusiv referitoare la regiunea Odesa, atunci zona economică ucraineană a Mării Negre ar putea intra sub influența Rusiei. Această posibilă variabilă intră în coliziune și cu interesele României în direcția exploatării gazelor naturale din Marea Neagră.
Impactul asupra economiei Ucrainei
Provocările menționate anterior din sectorul energetic afectează direct situația economică a Ucrainei: crește inflația; producția industrială este în scădere; economia este în recesiune. La sfârșitul anului 2024, inflația în Ucraina a atins 12% din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice și a reducerii producției din sectorul agrar și industrial. Banca Națională a Ucrainei a înăsprit politica monetară, intervenind pe piața valutară pentru a reduce devalorizarea hrivnei. Pentru anul 2025 se așteaptă ca inflația să scadă la 9%, conform datelor Institutului KSE (Kyiv School of Economics), însă totul depinde de volumul importurilor de resurse energetice, care au cea mai mare presiune asupra balanței comerciale a Ucrainei.
Din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, Ucraina a importat un volum record de 4,1 TWh de energie electrică în 2024. Drept efect prețurile la energie pentru consumatorii finali au crescut considerabil. În 2025, importurile sunt planificate să fie reduse la 2,7 TWh, iar în 2026 – la 1,9 TWh datorită restabilirii a 3 GW din capacitate deteriorată și lansării a 1 GW. Acest lucru va asigura o aprovizionare stabilă cu energie, va reduce costurile pentru populație și va sprijini creșterea economică. Însă, scăderea producției de gaz cu 40%, va forța creșterea importurilor de energie electrică, ceea ce poate destabiliza rețeaua energetică a Ucrainei și va pune presiune pe starea economică a țării. Gazele naturale au o pondere de 25% în mixul energetic al Ucrainei, fiind situate pe locul 2 după energia nucleară care are o pondere de 26% conform datelor IEA.
Producția și importul de gaze
În prezent este foarte dificil de calculat consumul de gaze din Ucraina. O parte din teritoriile ucrainene nu sunt controlate de către Kiev, iar multe din instalațiile industriale au fost închise. Conform datelor Naftogaz, la sfârșitul anului 2024, Ucraina a produs 52 de milioane de m3 de gaz pe zi și a consumat 110 până la 140 de milioane de m3 de gaz pe zi. Volumele de gaze care nu au fost acoperite din producția internă, au fost acoperite din detrimentul rezervelor depozitelor subterane (UGS). La începutul lunii februarie 2025, instalațiile subterane de stocare a gazelor ale Ucrainei au ajuns la nivelul critic de 10%.
Până în 2022, Ucraina a consumat aproximativ 27-30 de miliarde m3 de gaz/an. Din aceste volume, producția internă a constituit aproximativ 20 de miliarde m3 de gaz/an. Importurile de gaze au variat între 7 și 10 miliarde m3 de gaz/an. Potrivit Asociației Producătorilor de Gaze din Ucraina, în 2024 producția totală brută de gaze naturale din țară a fost de 19,12 miliarde de m3. Până în anul 2022, producția de gaze din Ucraina a variat de la 20 de miliarde la 21 de miliarde de m3/an.
În acest context, apare întrebarea dacă sunt suficiente pentru Ucraina volumele actuale de gaze din propria producție? Având în vedere că Ucraina a crescut semnificativ volumele de import, acest lucru este puțin probabil. Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina a remarcat că este interesat să mențină importurile de gaze la un nivel ridicat de 16,3 milioane de m3/zi. Astfel, Ucraina importă 7,1 milioane de m3 de gaz pe zi din Ungaria, 7,3 milioane m3 din Slovacia și 1,8 milioane m3 din Polonia.
Finalizarea tranzitului de gaze rusești a însemnat pentru Ucraina că de acum înainte numai resursele ucrainene vor asigur pe deplin funcționalitatea sistemului de transport al gazelor. Acesta este al doilea ca mărime din Europa sistem de transport al gazelor, cu o capacitate anuală de 281 de miliarde de m3 la intrare și 146 de miliarde de m3 la ieșire. Începând cu 1 ianuarie 2025, Kievul va pompa în sistemul de transport al gazelor aproximativ 20 de miliarde de m3 de gaz/an, ceea ce corespunde cu volumul producției și consumului intern de gaze al Ucrainei.
Optimizarea sistemului de transport al gazelor, ținând cont de caracteristicile sale tehnice, rămâne o variabilă importantă pentru Ucraina. Funcționalitatea echilibrată a acestuia maximizează interesele consumatorilor casnici și industriali, dar și a furnizorilor. În plus, potrivit Asociației Producătorilor de Gaze din Ucraina, adaptarea infrastructurii de transport al gazelor la noile realități geopolitice va păstra potențialul de tranzit al Ucrainei pentru viitor. Astfel, Ucraina are nevoie de capacități suplimentare de gaze naturale pentru menținerea viabilității sistemului de transport al gazelor. Conform declarațiilor Naftogaz, în urma discuțiilor cu FMI pentru alocarea fondurilor de import al gazelor, la momentul de față Ucraina are nevoie de 1 miliard m3 de gaz pentru echilibrarea sistemului de transport al gazelor. Pe termen lung, Ucraina are în vedere posibilitatea achizițiilor de gaze naturale de la furnizorii europeni în valoare de 5 miliarde de m3.
Negocierile privind importul și stocarea de LNG
Ucraina se pregătește pentru diverse scenarii și se concentrează pe producția internă a gazelor. În această direcție președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky a anunțat repornirea companiei naționale pe acțiuni Nedra Ucraina, care este angajată în auditul resurselor minerale din țară. Totodată, premierul ucrainean Denis Șmîhal a raportat că Naftogaz a fost instruit să elaboreze o strategie de import de gaze naturale pentru a acoperi un posibil deficit în sistemul de transport al gazelor (un import de cca. 800 milioane m3 de gaz până la sfârșitul lunii martie).
De asemenea, în perspectivă Ucraina planifică să devină un hub de stocare a LNG-ului din SUA în Europa. Kievul negociază cu SUA și dorește să depoziteze gazul natural lichefiat american în instalațiile sale de depozitare subterană din vestul țării. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga consideră că după oprirea tranzitului de gaze din Rusia, depozitele ucrainene de gaze ar putea deveni garanția securității energetice a UE, dacă în acestea vor fi pompate gaze naturale lichefiate din SUA. Conform autorităților de la Kiev, depozitarea LNG-ului american în UGS din Ucraina, va reduce volatilitatea prețurilor și va slăbi capacitatea Rusiei de a influența piața energetică europeană. Kievul a acumulat deja o experiență în achiziționarea de gaze naturale lichefiate din Statele Unite ale Americii în decembrie 2024, când țara a primit primul lot de LNG prin terminalul din Grecia.
Într-adevăr, în vestul Ucrainei există spații mari de depozitare a gazelor, construite în perioada Uniunii Sovietice, dar și în această direcție pentru autoritățile de la Kiev apar o serie de variabile necunoscute. Ucraina nu mai poate pompa gaze din depozitele situate în vestul țării, deoarece stațiile de comprimare au fost defectate de atacurile Rusiei. În luna ianuarie 2025, forțele armate ruse au lovit instalații critice ale infrastructurii depozitelor subterane de gaze. Rapoartele din partea ucraineană au indicat deteriorarea instalațiilor subterane de stocare a gazelor din regiunea Lviv (în regiune se află depozite subterane cu o capacitate activă de aproximativ 22 miliarde m3 de gaz). Infrastructura stației de compresare Bilche-Volica din regiunea Lviv, care asigură extracția și injectarea gazului în depozitul subteran Bilche-Volica-Ugersko (cel mai mare depozit subteran din Ucraina și al 2 din Europa cu o capacitate activă de 17,05 miliarde m3), a fost complet distrusă în luna mai 2024. Infrastructura energetică a Ucrainei este o țintă frecventă a atacurilor Rusiei. Unitățile de stocare și depozitare a gazelor sunt vulnerabile, tocmai din acest motiv țările europene nu au mai depozitat gaze în Ucraina în 2024, de ce ar face-o SUA s-au companiile private furnizoare de LNG?
Riscurile asociate strategiei Ucrainei de ași utiliza UGS pentru depozitarea LNG-ului sunt foarte ridicate în contextul conflictului cu Rusia. Mai mult de atât, utilizarea optimă a UGS necesită o reparație a instalațiilor de comprimare și modernizare a infrastructurii. De asemenea, înainte de încetarea tranzitului de gaze din Rusia, Ucraina lua o parte din materii prime pentru ea însăși, făcând plăți pentru acest gaz prin comercianții europeni (reversul virtual). În prezent, gradul de ocupare a depozitelor subterane de gaze este de aproximativ 10%, iar țara nu are de unde să obțină noi volume. În plus, va fi profitabil pentru companiile americane să încarce volume semnificative de LNG în instalațiile de stocare ucrainene? În actualul context al politicii energetice al administrației Donald Trump, putem admite că SUA va fi interesată să încheie mai multe acorduri spot pentru vânzarea LNG-ului direct cu companiile energetice. De asemenea, odată cu sistarea sprijinului USAID al sistemului energetic ucrainean, perspectivele unei colaborări în diverse sectoare ale energiei între SUA și Ucraina rămân confuze pro tempore.
Concluzie
Provocările sectorului energetic al Ucrainei sunt complexe, atât de ordin geopolitic cât și economic. În actualul context geopolitic, putem observa că pentru Ucraina, securitatea energetică se rezumă la consolidarea poziției sale geografice ca rută de transport a gazelor și centru de depozitare a gazelor. Prin urmare, succesul Ucrainei în sectorul energetic depinde nu doar de exploatarea resurselor interne, ci și de capacitatea sa de a rămâne un actor important pe piața energetică europeană. Succesul acestei strategii va depinde de sprijinul străin și investițiile în sectorul energetic, de stabilitatea internă și de capacitatea Ucrainei de a gestiona riscurile aferente conflictului cu Rusia.
Autor: Mihai Melintei