În perioada 7-8 noiembrie, la București s-a desfășurat ediția a VI-a a Romanian International Gas Conference (RIGC), organizată de Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), sub egida Ministerului Energiei al României. Tematica generală a Conferinței a fost „Redesigning Security of Supply. The Potential of Emerging Technologies for a Sustainable Energy Transition”. Conferința a fost dedicată cooperării regionale și europene în domeniul gazelor naturale și al energiei, cu accent pe tehnologiile de decarbonizare a sectorului de petrol și gaze și a altor domenii economice, ce vor face posibile atingerea obiectivelor climatice și menținerea competitivității la nivel industrial.
În contextul geopolitic actual, unul dintre momentele cu cea mai mare semnificație a Conferinței a fost Panelul ministerial, care a întrunit pe: Sebastian Burduja, Ministrul Energiei al României; Samir Valiyev, Ministrul-Adjunct al Energiei din Azerbaidjan; Péter Szijjártó, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria; Constantin Boroșan, Secretar de stat, Ministerul Energiei al Republicii Moldova. Reprezentanții de rang înalt, s-au reunit într-un dialog privind securitatea energetică regională și soluțiile ce pot fi găsite la nivel local ca urmare a evoluțiilor volatile din domeniul energetic.
Energy Analytical Studies, pentru îmbunătățirea continuă a serviciului de analiză, oferă o sinteză a principalelor ipoteze de lucru expuse în cadrul RIGC 2023.
Sebastian Burduja, Ministrul Energiei al României a menționat că, România are cel puţin 10 premiere europene în sectorul gazelor naturale. România este a 3-a piaţă a gazelor din lume, a avut prima staţie de comprimare de gaze, primul zăcământ de înmagazinare de gaze, prima staţie de reglare şi măsurare a gazelor, și de asemenea, România este prima ţară care a exploatat gazele din Marea Neagră (proiectul companiei BSOG). Ministrul energiei, a subliniat că, România este pe punctul de a deveni, din 2027, primul producător de gaze din Europa. Proiectul Neptun Deep este proiectul fanion al sectorului de gaze din România, dar nu numai din România, pentru că, atunci când se vorbește de un potenţial de peste 100 de miliarde de m3, este vorba despre un potenţial pentru Europa de a-şi asigura o securitate cum n-a mai avut până acum. Ministrul a subliniat că, atunci când vine vorba de 10 miliarde m3 de gaz, producţie anuală adiţională pentru România, aceasta înseamnă o mare şansă de dezvoltare economică. Ministrul a mai precizat că gazul din Neptun Deep se supune legislației offshore. Acest lucru înseamnă că, România are prima opțiune la achiziționarea acestui gaz. Întotdeauna vor fi acoperite toate nevoile interne, iar până în 2027 se va investi în industria de îngrășăminte și industria farma, pentru a valorifică acest gaz, nu doar de al exporta.
Cu privire la tranziția energetică, Sebastian Burduja a remarcat că aceasta trebuie să fie justă şi inteligentă:
- rolul gazului este unul fundamental în tranziția energetică;
- nu se poate renunţa la cărbune şi la gaz, să renunţi şi la nuclear şi să ai probleme de securitate în sistem. Energia trebuie să fie în primul rând sigură şi abia apoi la un preţ cât mai corect şi pe locul trei cât mai verde;
- tranziţia energetică trebuie redefinită, inclusiv în mentalul colectiv, ca un lucru bun, ca o oportunitate, ca un lucru care creează locuri de muncă, noi tehnologii;
- nu există tranziţie fără transport, e nevoie de pragmatism absolut, scheme de infrastructură;
- în ecuaţia Coridorului Verde trebui introdusă şi Georgia, care are capacități mari de energie regenerabilă.
Potrivit lui Sebastian Burduja, România, Ungaria, Republica Moldova și Azerbaidjan au o agendă comună privind securitatea aprovizionării. Astfel, cele 4 țări pot juca un rol comun, să transmită un mesaj comun la Bruxelles și în alte locuri unde nu se înțelege foarte clar în lume că nu poți înfăptui tranziția doar cu energie verde. Deşi, România a transmis la Bruxelles mai multe proiecte de infrastructură de gaze pentru finanțare prin Fondul de modernizare, majoritatea au fost refuzate. A fost aprobat un singur proiect legat de Centrala de la Mintia, o centrală importantă de 1.700 de MW.
Ministrul Energiei a reafirmat sprijinul României pentru Republica Moldova și a menționat că România este alături de Republica Moldova, a fost alături când a fost nevoie și așa va fi și în continuare.
Potrivit lui Sebastian Burduja, în prezent politica trebuie scoasă din domeniul energetic, dar nu trebuie scoasă geopolitica. Aceasta este lumea în care trăim astăzi şi vremurile de azi vin cu mari oportunități.
Péter Szijjártó, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, a subliniat în cadrul RIGC-2023 că, Ungaria respinge orice fel de abordare prin care aprovizionarea cu energie este transformată într-o chestiune ideologică sau politică. Ministrul a menționat că aprovizionarea cu energie pentru Ungaria este o realitate fizică, bazată pe rațiune, pe întrebarea de unde cumpărăm gaze, aceasta la rândul său fiind determinată sută la sută de infrastructură. Din acest motiv, Ungaria nu acceptă niciodată abordarea prin care originea gazelor pe care le cumperi poate să fie o chestiune politică, este pur și simplu o chestiune de infrastructură.
Potrivit ministrului maghiar, ideologia și politizarea subiectului energetic este unul din motivele pentru care Europa se confruntă cu provocări în ce privește aprovizionarea cu energie. În multe cazuri, drepturile suverane ale statelor membre de a și alcătui propriul mix energetic sunt încălcate. Singurul mod în care Europa poate depăși această criză a aprovizionării este să se întoarcă la realitate și la o logică a bunului simț când vorbim despre energie și gaze. Ministrul a menționat că statelor membre ale UE trebuie redat dreptul lor suveran de a-și alcătui propriul mix energetic.
Cu privire la diversificarea surselor energetice, Péter Szijjártó a subliniat că în accepțiunea Ungariei, aceasta ar trebui să însemne că ai acces la cât mai multe surse posibile, dar asta nu înseamnă în niciun caz înlocuirea unei surse cu alta. Pentru Ungaria, a remarcat ministrul, cel mai mare obstacol în calea diversificării este Bruxelles și câteva state membre. De asemenea, o problemă există în blocajele din rețeaua energetică din partea de Sud-Est a Europei, care are capacitate limitată. Prin urmare, dacă nu se poate crește capacitatea gazoductelor din regiunea de Sud-Est a Europei, pentru Ungaria diversificare rămâne o iluzie.
Péter Szijjártó a subliniat că, țările din Sud-Estul Europei și din Europa Centrală ar trebui să se unească, să coopereze mai strâns și să solicite Comisiei Europene să acorde asistență financiară pentru a crește capacitatea rețelei de gazoducte din regiunea de Sud-Est a Europei. De asemenea, țările din regiune trebuie să-și unească forțele pentru a elimina blocajele din regiune și să crească capacitatea interconexiunilor, precum și a gazoductelor. De asemenea, ministrul a remarcat că trebuie exclusă politizarea achizițiilor de gaze. Pentru că, odată ce are loc o politizare a subiectului energetic nu o să mai avem gaze și nu o să avem nici securitatea aprovizionării cu energie. În contextul subiectului diversificării surselor energetice, ministrul maghiar a subliniat că Ungaria este interesată să crească importurile de gaz din România și privește la proiectul Neptun Deep ca la o mare șansă și o oportunitate pentru diversificarea surselor de energie. Péter Szijjártó a mai remarcat că, Ungaria va continua să tranziteze prin România combustibilul nuclear necesar exploatării centralei nucleare de la Paks, care ajunge din Rusia cu feribotul spre Bulgaria și apoi transportat în România.
Adjunctul Ministrului de Energie din Azerbaidjan, Samir Valiyev, a precizat în cadrul RIGC – 2023 că, Azerbaidjan este o țară care și-a asigurat 100% din securitatea energetică pe termen lung și contribuie constant la diversificarea aprovizionării cu energie și la securitatea energetică a Europei. Dacă în 2022, Azerbaidjan a exportat 11,4 miliarde de m3 de gaz spre Europa, în acest an volumul se estimează că va depăși 12 miliarde de m3. Samir Valiyev a subliniat că, în iulie 2022, Azerbaidjan și Uniunea Europeană au semnat un Memorandum de înțelegere, un parteneriat strategic în domeniul energiei, și de atunci contactele cu Comisia Europeană sau intensificat, în special pentru a finanța o extindere a Coridorului Sudic de Gaze și pentru a-i asigura pe cumpărătorii din Europa că au cantități de gaze la dispoziție pentru această infrastructură. Primul pas către extinderea acestui coridor și a creșterii cantității include o creștere de 1 miliard de m3 de gaze prin Coridorul Sudic de Gaze, către Italia, și extinderea ulterioară a gazoductului Trans-Adriatic.
Samir Valiyev a remarcat că, SOCAR a făcut teste de piață ca să identifice cererea ce ar putea acoperi extinderea pe coridorul Trans-Adriatic și pe ruta Solidarității. Sunt anticipate volume semnificative pe ambele rute. Baku dispune de volume mari de gaze naturale pe care le poate livra până în 2028, din zăcămintele care sunt în exploatare acum în Azerbaidjan, inclusiv din Marea Caspică.
În direcția cooperării cu țările UE în domeniul energiei verzi, Samir Valiyev a menționat că, Azerbaidjan are o agendă ecologică și consideră că cooperarea cu UE va ajuta Baku să-și îndeplinească angajamentele voluntare de a reduce emisiile de carbon cu 40% până în 2040, față de nivelul din 1990. Alături de Georgia, România și Ungaria, Azerbaidjan lucrează la construirea unui coridor energetic verde care să lege Marea Caspică și Europa prin mai multe căi de transport, începând cu eolienele din Marea Caspică, ajungând până la cablul submarin ce trece prin Marea Neagră. A fost comandat deja studiul de fezabilitate și sunt analizate posibilitățile unei asocieri în participațiune. Baku anticipează exportul a 4 GW de energie verde către Europa prin Marea Neagră și 1 GW către Turcia.
Constantin Boroșan, secretar de stat în Ministerul Energiei din Republica Moldova, a adus în discuție faptul că Republica Moldova cumpără în prezent gaze de la peste 20 de traderi din Europa, din România și din Ucraina. Astfel, sunt asigurate rezervele de gaz pentru întreaga iarnă, în condițiile în care în ultimii doi ani, Republica Moldova a fost forțată să se deconecteze total de la o singură sursă de energie și să se orienteze către alte piețe. Oficialul din Republica Moldova, a remarcat importanța României în regiune din punct de vedere al securității aprovizionării și, în general, a securității din Europa de Sud-Est. Constantin Boroșan a menționat că criza energetică a demonstrat cât este de importantă interconexiunea rețelelor de gaze și a celor de electricitate. În acest fel, proiectul de energie verde Azerbaidjan, Georgia, România, Ungaria, ajută și la sincronizarea sistemului energetic național din Republica Moldova. În context, este asigurată securitatea alimentarii, pentru că asta contează mai mult decât orice altceva. Oficialul, a mai menționat că Republica Moldova pune accent pe accesul la furnizori de gaze precum este România și Azerbaidjan. Este văzut un interes crescut pentru rețeaua Transbalcanică care traversează Republica Moldova și se îndreaptă către Ucraina, către rezervoarele de gaze din Ucraina. În acest sens, a venit momentul de a crește capacitatea pe coridorul Transbalcanic în regim revers, asigurând astfel siguranța alimentării cu gaze naturale din Europa Centrală și de Sud-Est.
În concluzie, putem remarca că, Romanian International Gas Conference a facilitat un flux de dialog și date esențiale între oficialii de stat de rang înalt, pentru ca Europa de Sud-Est să reconfigureze harta energetică, creând un important hub regional, reflectat în stabilitate și securitatea energetică regională.