Autor: Mihai Melintei.
Sistemul relațiilor internaționale suferă schimbări dinamice, complexe și asimetrice. În același timp, un fapt incontestabil rămâne dependența tot mai mare a economiei mondiale de resursele energetice. Lupta pentru petrol și gaze naturale domină geopolitica secolului XXI, catalizând incitarea sau intensificarea conflictelor regionale de pe Glob. Evoluțiile geopolitice din Ucraina, au lansat un proces ireversibil pe piața energetică europeană, demonstrând dependența excesivă a Uniunii Europene de resursele energetice ale Federației Ruse. În această metamorfoză a sistemului relațiilor internaționale și al perpetuării problemei energetice europene, regiunea Caspică reprezintă un spațiu de oportunități energetice. În actualul sistem al relațiilor internaționale, luând în considerare intensificarea evoluțiilor militare din Ucraina și delicatețea problemei energetice europene, regiunea Caspică dobândește statutul unui „inel energetic” în partea Centrală a Eurasiei, capabilă de a satisface nevoile energetice ale Europei. Astfel, „Southern Gas Corridor” alături de inițiativa „Trans-Caspian East-West-Middle Corridor” devin oportunități reale de consolidare a securității energetice europene.
Țările din regiunea Caspică cresc în mod constant producția de gaze naturale și petrol. Potrivit Argus Media, centru analitic privind analiza datelor și a prețurilor din domeniul energetic, în 2021 producția totală de gaze naturale ale Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului și Azerbaidjanului a crescut în medie cu 5% față de 2020, însemnând 217,9-224,9 miliarde de m3 de gaz. Ca o comparație, Uniunea Europeană în anul 2021 a consumat per total 396,6 miliarde de m3 de gaz.[1] În cadrul „inelului energetic” Central Asiatic, Turkmenistanul atrage cea mai mare atenție. În 2021, Turkmenistanul a produs 83,73 miliarde de m3 de gaz.[2] Este cel mai mare producător și exportator de gaze naturale din regiunea Caspică și Asia Centrală. Turkmenistanul este bogat în petrol și în special în resurse de gaze naturale. Potrivit datelor, Turkmenistanul are aproximativ 71,64 miliarde de tone de petrol, din care 53,40 miliarde de tone situate în câmpurile petroliere de pe uscat și 18,21 miliarde de tone în Marea Caspică. Datele statistice de la British Petroleum (BP) din 2021, menționează că Turkmenistanul la sfârșitul anului 2020 a avut în rezervă 600 milioane de barili de petrol și 19,5 trilioane m3 de gaz.[3]
În această ecuație energetică a Coridorului sudic de gaze naturale și a inițiativei Trans-Caspice, România are capacitatea de a deveni un actor deosebit de important, ca centru al securității energetice pentru Europa Centrală și de Sud-Est. În 2017, viceprim-ministrul Turkmenistanului, Rashid Meredov, în cadrul unei întruniri de lucru la București cu președintele României, Klaus Iohannis, a menționat că România este poarta de intrare a Turkmenistanului în Europa pentru exportul de gaze turkmene pe piața energetică europeană.[4] Din acest punct de vedere, trebuie subliniat interesul pentru asigurarea conectivității între Europa și Asia Centrală, prin realizarea proiectului Marea Neagră – Marea Caspică, care poate valorifica legătura energetică directă prin porturile maritime Constanța, Batumi și Poti la Marea Neagră, și Baku, Turkmenbashi la Marea Caspică. În acest sens, România poate implementa experiența acumulată din proiectul energetic „Caspian Pipeline Consortium”, care transportă țiței din Kazahstan și Rusia către România. Un consorțiu similar poate fi inițiat pentru transportul gazelor naturale din Turkmenistan la Marea Neagră folosind infrastructura Coridorului sudic de gaze naturale.
România se află într-o situație potrivită în ceea ce privește dezvoltarea energetică. Țara are șansa să preia controlul asupra viitorului său energetic și să devină un model pentru alte state europene care doresc să asigure noi fluxuri de capital și eficiență energetică. Mai mult, România are deja experiență de lucru cu state din Asia Centrală, Kazahstan. Compania națională de petrol a Kazahstanului (KMGI) are un rol central din ce în ce mai mare în parteneriatele de dezvoltare a domeniului energetic din regiunea Mării Negre, care contribuie la alimentarea unei capacități energetice mai mari și o diversificare a rețelelor de furnizare a resurselor energetice. KMGI operează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, unde au fost investiți în jur de 1,2 miliarde de dolari și a devenit cel mai mare exportator de energie din țară. La nivel regional, KMGI exportă mai puțin de 20% din resursele sale energetice, în timp ce media pentru întreaga Uniune Europeană se apropie de 55% în ceea ce privește dependența de import. De asemenea, România, conform datelor OEC din 2020, importă 55,9% din necesarul de petrol (țiței) din Kazahstan.[5] Prin urmare, rețeaua de interes comună pentru România și regiune Caspică este evidentă: Asia Centrală are resurse energetice, iar România are baza infrastructurii energetice și activele UE. La această rețea de interese se poate adăuga inițiativa Trans-Caspică, în special resursele energetice ale Turkmenistanului, dezvoltând un consorțiu energetic și formând în România un centru pentru exportul de gaze naturale în Europa Centrală și de Sud-Est.
Infrastructura Coridorului sudic de gaze naturale prin conectarea la inițiativa Trans-Caspică, rămâne cea mai consistentă opțiune pentru îmbunătățirea securității energetice a Europei prin diversificarea atât a surselor de gaze, cât și a rutelor de transport. În acest sens, dezvoltarea finală a gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) ca parte a infrastructurii Coridorului sudic al gazelor naturale va fi reciproc avantajoasă atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru statele Central Asiatice. Resursele energetice din Asia Centrală ar putea ajunge la un număr mai mare de consumatori europeni, utilizând rezervele de gaze naturale din regiunea Caspică. La momentul de față, conducta gazoductului BRUA este utilizată pentru tranzitul gazelor naturale din gazoductul TurkStream, cu toate că obiectul BRUA este furnizarea gazelor naturale caspice.[6]
România are capacitatea de a prelua controlul asupra dezvoltării energetice pe axa Marea Neagră – Marea Caspică și de a deveni un catalizator al diversificării energetice în cadrul Uniunii Europene. Transgaz, în august 2021 a anunțat că a finalizat cu o economie de circa 20% lucrările la gazoductul BRUA-faza 1.[7] De la 1 octombrie 2022, conform programului, va avea loc punerea în funcțiune a interconexiunii energetice Grecia – Bulgaria (IGB), o conductă de interconexiune importantă pentru gazoductul BRUA.[8] Conducta de gaz, va deschide o rută sigură complet nouă de aprovizionare diversificată cu gaze naturale nu doar pentru Grecia și Bulgaria, dar și pentru regiunea mai extinsă a Europei de Sud-Est cu posibilitatea de a transporta gaze naturale în Ucraina și Republica Moldova prin tranzitarea României. Imediat după punerea în funcțiune a gazoductului IGB, Bulgaria va începe să primească gaze naturale din regiunea Caspică, Azerbaidjan.[9] În context, atuurile amplasării geografice și potențialul infrastructurii energetice ale României permit consolidarea parteneriatului energetic Trans-Caspic. Astfel, inițiativa Trans-Caspică oferă României o nouă agendă de discuții cu statele Central Asiatice, în special cu Baku și Ashgabat, care include un schimb de opinii asupra stadiului și perspectivelor consolidării relațiilor de parteneriat bilateral pe direcția energetică.
–
[1] Statista, Natural gas consumption in the European Union from 1998 to 2021, https://www.statista.com/statistics/265406/natural-gas-consumption-in-the-eu-in-cubic-meters/ (14.09.2022)
[2] Turkmenistan Altyn Asyr, Ýurdumyzda 2021-nji ýylyň netijeleri boýunça Garaşsyzlyk ýyllary içinde tebigy gazy çykarmakda iň ýokary görkeziji gazanyldy, 12.02.2022, https://turkmenistan.gov.tm/tk/habar/60811/turkmenistan-produced-83-billion-7729-million-cubic-meters-natural-gas-2021 (14.09.2022)
[3] International Trade Administration, Turkmenistan – Country Commercial Guide, 08.08.2022, https://www.trade.gov/country-commercial-guides/turkmenistan-oil-gas (14.09.2022)
[4] Președintele României, Primirea de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a Vicepremierului și Ministrului Afacerilor Externe al Turkmenistanului, domnul Rașid Meredov, 17.03.2017, https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/primirea-de-catre-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-a-vice-premierului-si-ministrului-afacerilor-externe-al-turkmenistanului-domnul-rasid-meredov (14.09.2022)
[5] OEC, Crude Petroleum Romania, https://oec.world/en/profile/bilateral-product/crude-petroleum/reporter/rou?compareExports0=comparisonOption3 (14.09.2022)
[6] Eurasia Daily, Rumyniya soobshchila ob ob”yemakh postavok rossiyskogo gaza v Vengriyu v obkhod Ukrainy, 05.08.2021, https://eadaily.com/ru/news/2021/08/05/rumyniya-soobshchila-ob-obemah-postavok-rossiyskogo-gaza-v-vengriyu-v-obhod-ukrainy (15.09.2022)
[7] Energynomics, Transgaz deschide BRUA faza 1 cu rezervare de capacitate pe ruta ungară, 05.08.2021, https://www.energynomics.ro/transgaz-deschide-brua-faza-1-cu-rezervare-de-capacitate-pe-ruta-ungara/ (15.09.2022)
[8] Bgnews, Energy Minister: Commercial quantities of natural gas to flow through the Bulgaria-Greece interconnector on October 1, 14.09.2022, https://bgnes.bg/news/energy-minister-commercial-quantities-of-natural-gas-to-flow-through-the-bulgaria-greece-interconnector-on-october-1/ (15.09.2022)
[9] Azernews, Envoy: Bulgaria to receive about 440m cu. m of gas from Azerbaijan in Jul-Dec 22, 03.09.2022, https://www.azernews.az/oil_and_gas/198809.html (15.09.2022)