Romanian International Gas Conference. Panelul ministerial – de la viziune la realitate

În perioada 21-22 septembrie, la București a avut loc ce-a de 5 Conferință Internațională a Gazului din România, organizată de Federația Patronală de Petrol și Gaze. Evenimentul organizat la nivel înalt, a reunit o gamă largă de părți interesate de domeniul energetic. În decursul lucrărilor Conferinței s-a discutat despre rolul gazelor naturale, tranziția energetică, cadrul de reglementare necesar pentru diversificarea importurilor de energie și asigurarea securității aprovizionării cu resurse energetice. De asemenea, în cadrul Conferinței, miniștri ai opt țări (România, Azerbaidjan, Republica Moldova, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Ungaria, Turcia) din regiunea Europei de Sud-Est și Caucaz, precum și directorul companiei „Georgian Oil and Gas Corporation”, s-au întâlnit la București pentru a iniția un dialog cu privire la actuala problemă energetică.

Energy Analytical Studies oferă o sinteză a discuțiilor și ideilor prezentate de miniștri.

Ministrul Energiei al României, Virgil Popescu, a inițiat discuția menționând că, toate statele au voința de a coopera și de a găsi soluții pentru securitatea aprovizionării pe termen scurt, mediu și lung, întrucât toate statele au nevoie de securitatea aprovizionării. De asemenea, ministrul a remarcat că este nevoie de a ajunge la un numitor comun privind interconectarea electrică între România, Republica Moldova și Ucraina.

În ceea ce privește diversificarea aprovizionării cu resurse energetice, ministrul român al energiei a menționat despre colaborarea cu Georgia și Azerbaidjan în direcția conectării Mării Caspice cu Marea Neagră. Această legătură inițiază un proiect, Coridorul de electricitate verde, unde România are partea sa de contribuție.

Cât privește extracția gazelor din Marea Neagră, ministrul Virgil Popescu a remarcat că România își asumă un angajament ca la final de 2027 aprovizionarea cu gaze din Marea Neagră să fie funcțională.

Ministrul Virgil Popescu a oferit asigurări că iarna va fi traversată fără probleme, România având un stoc de gaze de 82,6%, iar valoarea este în creștere.

Pentru rezolvarea problemei energetice din prezent, ministrul a remarcat că este nevoie de cooperare nu doar pe termen scurt ci și lung.

Ministrul Energiei al Azerbaidjanului, Parviz Shahbazov, a început dialogul său prin declarația că securitatea energetică regională pe termen scurt și mediu va depinde de Azerbaidjan. În acest context, a fost subliniat faptul că Azerbaidjan furnizează gaz și petrol de mulți ani în Europa, iar Baku are planuri ambițioase pentru viitor în această direcție. Pe termen scurt, în 2 ani, Baku a furnizat peste 16 miliarde m³ de gaz în UE, iar anul acesta a fost furnizat cu 40% mai mult gaz ca anul precedent.

Un aspect important remarcat de ministru, constă în faptul că nu doar iarna care urmează va fi grea, dar și ce se va întâmpla peste 5-10 ani. Azerbaidjan face tot posibilul ca să furnizeze cât mai mult gaz în UE, ținând cont de problemele europene în direcția securității energetice.

Baku discută cu Comisia Europeană, despre extinderea Coridorului sudic de gaze naturale. Din partea Azerbaidjanului există disponibilitatea de a dubla, în următorii 5 ani, aprovizionarea cu gaze naturale a UE. Însă, pentru acest lucru este nevoie de decizii investiționale și negocieri interministeriale.

Ministrul energiei al Azerbaidjanului, Parviz Shahbazov a menționat că pe termen lung, Azerbaidjan în sectorul din Marea Caspică are un potențial enorm eolian. Astfel, în prezent se poartă discuții cu România, Georgia, Ungaria despre modalități de transportare a energiei eoliene pe piața din Europa. Pe termen lung, electrificarea și hidrogenul vor fi resursele de bază în domeniul energetic din Europa, iar Azerbaidjan se direcționează și pe această sursă de aprovizionare.

Cu privire la colaborarea și parteneriatul cu România, ministrul a precizat că pentru Azerbaidjan, România este un partener important în domeniul petrolier și al produselor petroliere. În România este o rețea de 68 de benzinării SOCAR și acestea sunt prezent în 24 de județe. De asemenea, România va deveni parte a noului proiect de extindere a Coridorului sudic de gaze naturale. În acest sens România nu va primi doar gaze naturale de la Azerbaidjan, dar va fi și un stat de tranzit pentru gazele naturale. Proiectele precum BRUA pentru transportul gazelor naturale, sunt văzute de Azerbaidjan ca un potențial de colaborare între Baku și București. De asemenea, un proiect important pentru Azerbaidjan este energia regenerabilă, verde, inclusiv hidrogenul, prin Coridorul verde Georgia – Marea Neagră și România, unde România este văzută ca un centru pentru noile resurse de energie regenerabilă destinate pieței europene.

Ministrul energiei al Azerbaidjanului a remarcat că sunt discuții cu partenerii români pentru a furniza gaz natural azer în România. Însă, pentru acest lucru este nevoie de timp. Sunt anumite criterii organizatorice de tranzit și părțile sunt abia în procesul de negocieri.

La momentul de față, cel puțin 10 țări din Europa, au solicitări de furnizare a gazelor din Azerbaidjan.

Cât privește plafonarea prețului gazului pe fundalul crizei energetice din Europa, ministrul energiei al Azerbaidjanului a remarcată ca aceasta este o măsură temporară, care ajută la soluționarea problemei curente. Însă, soluția fundamentală ține de alte strategii și alte măsuri. Pentru rezolvarea problemei energetice în Europa este nevoie de o soluție fundamentală nu de plafonări a prețului. În context, ministrul a menționat că Coridorul sudic de gaze este un proiect care nu a fost considerat important de la început, dar acum vedem importanța acestuia.

Andrei Spînu, Viceprim-ministru, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, a remarcat în cadrul dialogului că Republica Moldova este prima țară care a fost afectată de Gazprom, când în octombrie anul trecut concernul a decis să reducă cu 35% aprovizionarea cu gaz. Viceprim-ministrul, a subliniat că Republica Moldova din punct de vedere geografic fiind un stat mic, are și consum mic de gaze naturale. Astfel, Chișinău vede problema nu neapărat în securitatea aprovizionării, ci în accesibilitatea surselor de energie în relația cu gazul. În același timp, Republica Moldova are nevoie de instrumente financiare, care să ajute la depășirea sezonului rece.

În septembrie anul curent, pentru primele 20 de zile Republica Moldova a redus consumul de gaz cu 20% comparativ cu anul trecut. Pe termen scurt s-a trecut pe păcură o parte din încălzirea centralizată, dar pe termen lung Chișinău încearcă să găsească soluții alternative. În acest sens, Andrei Spînu a menționat că se dorește semnarea unor contracte cu România, Azerbaidjan și alte țări care ar putea să furnizeze gaz sau electricitate.

Însă, critic pentru Chișinău la momentul de față rămâne problema sezonului rece. Astfel, Andrei Spînu a propus că trebuie discutată problema accesibilității energiei pe plan de aprovizionare pentru țări precum Republica Moldova și Ucraina.

Kostas Skrekas, Ministrul Mediului și Energiei al Greciei, și-a lansat discursul printr-o întrebare, de ce se discută doar acum despre securitatea energetică în Europa? De ce acest lucru nu s-a făcut acum 10-20 ani? Fiind o întrebare retorică, a fost propus și un răspuns, pentru că Rusia șantajează Europa cu sistarea completă a gazului.

Cu privire la situația din Grecia, ministrul a remarcat că pe termen scurt, Grecia a crescut cu 10% capacitatea de gazificare la stația de gazificare de la Atena. Anul trecut a fost exportate 0,7 miliarde m³ de gaz către Bulgaria și alte țări din regiune. Anul acesta, Grecia a exportat în primele 9 luni peste 2 miliarde m³ de gaz.

În ceea ce privește situația pe termen lung, Grecia are în plan construcția unei noi Unități Plutitoare Offshore pentru Stocare și Re-gazeificare în Alexandroupolis. De asemenea, ministrul grec a subliniat importanța interconexiunii cu Bulgaria. Astfel va fi crescut exportul de gaze naturale către Bulgaria și alte state din regiune.

Kostas Skrekas a menționat că Grecia este un punct de intrare a LNG-ului în zona balcanică, iar Bulgaria este țara de tranzit pentru LNG în restul Europei de Sud-Est.

Ca proiecte de viitor, ministrul grec al energiei a remarcat că Grecia dorește o interconectare cu Egipt, la o capacitate de 3 Gigawați, pentru importul energiei verde la preț competitiv. Această energie va fi transmisă ulterior către Europa Centrală. În această strategie de viitor al Greciei, un rol important îl joacă eficiența energetică. Anul curent Grecia a încercat să reducă consumul de energie. A fost redus consumul de gaz cu 22% în luna iunie, cu 14% în iulie și august, iar în primele 20 de zile ale lunii septembrie consumul de gaz a fost redus cu 40%. Astfel, gazul ne utilizat de Grecia poate fi exportat către restul țărilor UE.

Cu privire la energia regenerabilă, pentru Grecia aceasta constituie în anul curent 46% din sursa de energie. Ministrul a menționat că sunt așteptări ca până în 2026, 60% din consumul de energie al Greciei să provină din sursele regenerabile.

Ministrul Energiei al Bulgariei, Rossen Hristov, a început dialogul prin mențiunea că de la 1 octombrie anul curent interconectorul Grecia-Bulgaria va intra în faza de exploatare comercială. Astfel, primele cantități de gaz vor începe să curgă prin conductă. Inițial conducta va avea o capacitate de 3 miliarde de m³  de gaz, iar în timp va crește la 5 miliarde m³ de gaz. În acest sens, pe termen mediu gazul din Turcia și Grecia va ajunge prin Bulgaria în România și alte țări din regiune.

Cu privire la situația curentă energetică, ministrul bulgar al energiei a remarcat că provocările sunt complexe și transfrontaliere. Astfel, doar investiția în infrastructură va reprezenta o soluție, pentru că permite aprovizionarea cu gaze din diferite surse. Problemele transfrontaliere necesită soluții transfrontaliere. În urmă cu 2 ani, 90% din gazul consumat de Bulgaria venea din Federația Rusă. În acest moment, Bulgaria nu mai primește gaz din Rusia, deși există un contract deschis, dar prioritar pentru Sofia este să treacă la gazul venit din Azerbaidjan și Turcia.

În relația energetică cu România, ministrul bulgar al energiei a menționată că Sofia și București sunt parteneri și discută în privința tranzitării gazului destinat României. De asemenea, se discută și oportunitatea de a face schimburi în construcția reactorului nuclear modular.

Cât privește criza energetică, ministrul a subliniat că pentru a rezolva această situație critică nu este de ajuns doar soluționarea problemei de livrare, tranzitare și explorare a gazelor naturale. Rossen Hristov a subliniat că este nevoie de a soluționa și alte niveluri ale economiei statelor membre ale UE, pentru a reduce cererea de gaz și pentru a utiliza energia regenerabilă. În acest sens, Bulgaria folosește doar o mică parte din gaz pentru a produce energie electrică, lucrând la proiecte pentru introducerea energiei geotermale pe scară largă.

Mykola Kolisnyk, Ministru Adjunct al Energiei al Ucrainei, a remarcat că provocările cu care se confruntă Ucraina în prezent, nu sunt noi. Ucraina are această problemă începând cu anul 2014, iar referitor la tranzitul de gaz natural, Ucraina se pregătește de situația când va primi 0 m³ de gaz. În acest sens, ministrul adjunct a subliniat că sistarea tranzitului de gaze naturale va avea un efect regional, nu doar pentru Ucraina. Ca și scenarii de viitor, Ucraina s-a pregătit pe partea de interconectare cu țările vecine. Mykola Kolisnyk a menționat că infrastructura energetică a Ucrainei a fost gândită să transporte gaze de la Est la Vest, însă la momentul de față a fost modernizat sistemul, astfel încât fluxul de gaze naturale poate circula în ambele direcții.

Cât privește diversificare surselor de aprovizionare, ministrul adjunct a remarcat că Kievul se concentrează asupra aprovizionării cu gaze naturale din Norvegia și regiunea Caspică. În acest sens a fost menționat faptul că este nevoie de un echilibru regional cu privire la aprovizionarea energetică. Acest lucru ar consolida securitatea energetică.

Péter Sztáray, Secretar de Stat al Ungariei, a subliniat faptul că Ungaria se află într-o poziție specială, pentru că este expusă transferurilor de gaze și petrol din Rusia. Budapesta lucrează pentru gestionarea procesului de diversificare energetică, și în această direcție au fost construite interconectoare cu 6 țări vecine. Însă, Péter Sztáray a remarcat că sunt lacune în direcția infrastructurii acestor interconectoare.

Cât privește situația actuală energetică, secretarul de stat al Ungariei a precizat că nu este nevoie să distrugem economiile statelor, doar de dragul de a sancționa Rusia.

Budapesta observă că Azerbaidjan crește volumul de gaze spre Europa, acest lucru privește și consumatorii maghiari. Totuși, Péter Sztáray a subliniat că trebuie să fim realiști și raționali, putem să diversificăm aprovizionarea energetică doar printr-o strânsă cooperare economică.

Alparslan Bayraktar, Ministru Adjunct al Ministerului Energiei și Resurselor Naturale din Turcia, a vorbit despre prioritățile Turciei în sectorul energetic: securitatea aprovizionării și sustenabilitatea.

Alparslan Bayraktar a remarcat că Turcia se concentrează pe eficiență energetică, resurse regenerabile, gaz natural și energie nucleară. Cu toate acestea, Turcia consideră că gazul va juca un rol important în tranziția energetică, în special ca resursă de rezervă.

Turcia are un consum de 60 miliarde m³ de gaz pe an, un consum mare. Din acest consum, aproape întregul volum de gaze naturale este importat. În acest sens, Alparslan Bayraktar a subliniat că Ankara dorește să diversifice numărul de țări furnizoare și forma de livrare a gazului spre Turcia. Proiectele precum TAP și TANAP sunt foarte importante. Turcia colaborează cu Gazprom și iată că Europa primește gaze prin intermediul acestor conducte.

Dar, de asemenea și resursele din regiunea Caspică ajung în Europa, aproximativ 25 de miliarde m³ de gaz ajung în Europa prin Turcia. Însă, problema este că e nevoie de mai multe surse. Astfel, Turcia investește în infrastructura de conectare cu Iran și Irak, a menționat Alparslan Bayraktar.

George Chikovani, director general la JSC Georgian Oil and Gas Corporation, a vorbit despre rolul Georgiei ca țară de tranzit pentru resursele energetice. Geografic, Georgia este situată între Europa și Asia, astfel că statul are un rol important de tranzit. George Chikovani a menționat importanța găzduirii de către Georgia a numeroaselor proiecte energetice internaționale, care contribuie puternic la securitatea energetică europeană. În acest sens, Georgia dorește să își valorifice acest lucru.

De asemenea, prin aceste proiecte și Tbilisi își diversifică situația energetică internă. Dar, legat de viitor, Georgia își dorește să contribui cu energie regenerabilă prin cablul subacvatic. Pe partea hidrologică sunt resursele necesare. Georgia colaborează cu Azerbaidjan și Turcia în direcția energiei hidrologice. Astfel, conform discuției lui George Chikovani, Georgia își va adăuga la rolul de stat de tranzit al resurselor energetice și un rol de furnizor al energiei curate.