Republica Moldova între tranziție și consolidarea securității energetice
Sectorul energetic al Republicii Moldova traversează una dintre cele mai importante perioade de transformare de după independență. Evoluțiile geopolitice de la nivel internațional și efectele războiului din Ucraina au determinat autoritățile de la Chișinău să accelereze procesul de reformare și modernizare a infrastructurii energetice naționale. În același timp, volatilitatea piețelor de gaze naturale și vulnerabilitățile istorice ale sistemului energetic moldovenesc au evidențiat necesitatea consolidării securității energetice și a diversificării surselor de aprovizionare.
În acest context, dezvoltarea energiei regenerabile, investițiile în infrastructura de stocare și aprofundarea interconectării energetice cu România și piața europeană reprezintă direcții strategice fundamentale pentru Republica Moldova. Tranziția energetică nu mai este percepută exclusiv ca un obiectiv de mediu, ci și ca un instrument esențial pentru reducerea vulnerabilităților geopolitice și creșterea rezilienței sectorului energetic al Republicii Moldova.
Pentru a înțelege în mod direct și echilibrat evoluțiile actuale, provocările și perspectivele sectorului energetic din Republica Moldova, Energy Analytical Studies a purtat un dialog cu Vitalie Mîța, secretar de stat din cadrul Ministerului Energiei, în vederea obținerii unei perspective instituționale asupra proceselor de transformare energetică aflate în desfășurare.
Discuția a evidențiat în mod special importanța dezvoltării energiei regenerabile, necesitatea investițiilor în infrastructura de stocare a energiei și rolul strategic al interconectării energetice cu România.
Dezvoltarea energiilor regenerabile și necesitatea stocării energiei
Potrivit lui Vitalie Mîța, „Republica Moldova manifestă un interes major pentru extinderea sectorului regenerabilelor, considerând tranziția energetică drept un element esențial pentru consolidarea securității energetice”. În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat progrese importante în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, în special în sectorul fotovoltaic, noile capacități solare contribuind deja la acoperirea unei părți a consumului intern de energie electrică.
Cu toate acestea, extinderea accelerată a regenerabilelor generează simultan și noi provocări pentru sistemul electroenergetic. Caracterul intermitent al energiei solare și eoliene impune existența unor mecanisme moderne de flexibilitate energetică, capabile să asigure echilibrarea sistemului și utilizarea eficientă a energiei produse în perioadele de vârf. În această direcție, un interes crescut este manifestat pentru sistemele de stocare a energiei (Battery Energy Storage Systems – BESS). Potrivit lui Vitalie Mîța „Republica Moldova are nevoie de investiții în infrastructura de stocare pentru a putea utiliza eficient energia regenerabilă produsă în timpul orelor de vârf. Sectorul energetic este deschis pentru investiții în BESS”.
În absența unor capacități suficiente de stocare, surplusul de energie produs în perioadele cu producție ridicată nu poate fi valorificat eficient, ceea ce reduce randamentul investițiilor în regenerabile și limitează stabilitatea sistemului electroenergetic. Din această perspectivă, dezvoltarea infrastructurii de stocare trebuie analizată în strânsă legătură cu expansiunea sectorului regenerabilelor, cele două componente formând un binom strategic esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.
Particularitățile consumului energetic și eficiența energetică a sectorului rezidențial
Necesitatea dezvoltării unor soluții de flexibilitate energetică este determinată și de structura particulară a consumului intern de energie al Republicii Moldova.
Un element definitoriu al sistemului energetic al Republicii Moldova îl reprezintă structura particulară a consumului intern de energie, caracterizată prin absența unor mari consumatori industriali capabili să asigure un profil constant și flexibil al cererii energetice. Potrivit secretarului de stat, Vitalie Mîța, „sectorul rezidențial rămâne principalul consumator de energie electrică și termică, iar peste 50% din consumul total de energie primară este asociat gospodăriilor populației, în cea mai mare parte pentru încălzire”.
Această realitate generează un profil al consumului energetic puternic influențat de sezonalitate, în special în perioadele reci ale anului, când cererea pentru încălzire crește semnificativ. În consecință, sistemul energetic moldovenesc necesită nu doar dezvoltarea infrastructurii de stocare, ci și implementarea unor politici coerente de eficiență energetică.
Din această perspectivă, autoritățile moldovenești acordă o atenție sporită eficientizării energetice a sectorului rezidențial, prin promovarea programelor de modernizare termică a clădirilor, reducerea pierderilor energetice și implementarea unor tehnologii mai eficiente de consum. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru diminuarea vulnerabilităților energetice și optimizarea cererii interne de energie.
Liberalizarea pieței gazelor naturale și diversificarea surselor de aprovizionare
Un alt subiect central al discuției a fost procesul de liberalizare a pieței gazelor naturale și consolidarea cooperării energetice dintre Republica Moldova și România.
Secretarul de stat, Vitalie Mîța, a menționat că „Republica Moldova manifestă un interes strategic pentru gazele din Marea Neagră, acest interes reflectând consolidarea cooperării energetice moldo-române și orientarea Chișinăului către diversificarea surselor de aprovizionare”. În acest sens, „Energocom a semnat deja un contract cu OMV Petrom pentru livrări de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep, începând cu anul 2027”.
Totodată, Republica Moldova urmărește participarea la Coridorul Vertical de Gaze și valorificarea infrastructurii Transbalcanice. Aceste proiecte sunt percepute drept instrumente importante pentru dezvoltarea unor rute alternative de aprovizionare și pentru reducerea vulnerabilităților energetice regionale.
Referindu-se la procesul de liberalizare a pieței gazelor naturale din Republica Moldova, Vitalie Mîța a subliniat faptul că „alegerea lunii aprilie pentru etapa implementării liberalizării pieței nu a fost întâmplătoare, aceasta coincizând cu finalul sezonului rece și cu reducerea semnificativă a consumului de gaze naturale din sectorul rezidențial”. Diminuarea cererii după perioada de încălzire creează condiții mai stabile pentru ajustările pieței și pentru testarea mecanismelor specifice unui cadru concurențial liberalizat.
În același timp, Vitalie Mîța a remarcat că pe „bursă se desfășoară deja tranzacții cu gaze naturale, însă volumele actuale rămân relativ reduse, pe fondul unei cereri scăzute și al dimensiunii limitate a pieței moldovenești”. Comparativ cu piețele energetice din România sau Ucraina, piața gazelor naturale din Republica Moldova are un caracter modest atât din perspectiva volumelor tranzacționate, cât și a numărului de participanți activi, ceea ce reflectă particularitățile structurale ale economiei moldovenești și nivelul redus al consumului industrial de gaze naturale. „Consumul anual de gaze naturale al Republicii Moldova este de aproximativ 8 până la 9 ori mai mic decât cel al României”.
Procesul de liberalizare a pieței gazelor naturale capătă o importanță strategică pentru viitorul energetic al Republicii Moldova în conformitate cu principiile europene. În acest sens putem analiza rolul Energocom prin prisma echilibrului dintre necesitatea consolidării securității energetice și obiectivul dezvoltării unei piețe concurențiale funcționale. Pe termen scurt, compania a avut un rol esențial în stabilizarea aprovizionării cu gaze naturale și diversificarea surselor, însă, în perspectivă, procesul de liberalizare promovat în concordanță cu normele europene presupune transformarea graduală a Energocom din principal actor dominant al pieței într-un mecanism strategic orientat spre securitate energetică, constituirea rezervelor și intervenții în situații de criză.
Astfel, dezvoltarea unei piețe concurențiale libere implică extinderea accesului consumatorilor la oferte multiple din partea furnizorilor și consolidarea mecanismelor bursiere și contractuale, în vederea stimulării competiției și alinierii pieței moldovenești la principiile pieței energetice europene. În caz contrar, menținerea unui acces limitat al consumatorilor și al participanților relevanți la mecanismele bursiere ar putea genera percepția unei lipse de interes și a unei lichidități insuficiente pe piață, fapt care, pe termen mediu, ar putea afecta funcționalitatea și sustenabilitatea activității bursiere din Republica Moldova.
Interconectarea energetică cu România și modernizarea infrastructurii electrice
Pe lângă transformările din sectorul gazelor naturale, un rol esențial în consolidarea securității energetice a Republicii Moldova îl joacă dezvoltarea infrastructurii electroenergetice și aprofundarea interconectărilor cu România.
În ceea ce privește sectorul electroenergetic, un proiect strategic major îl reprezintă LEA de 400 kV Vulcănești–Chișinău, considerată esențială pentru integrarea sistemului energetic moldovenesc în spațiul energetic european. Potrivit lui Vitalie Mîța, „lucrările la stația electrică Chișinău avansează, chiar dacă procesul a fost afectat de întârzieri generate de dificultățile logistice și de problemele privind furnizarea echipamentelor în contextul războiului din Ucraina”.
Punerea în funcțiune a LEA de 400 kV Vulcănești–Chișinău va conecta direct rețeaua națională moldovenească cu sistemul energetic european, asigurând independența energetică a țării. Totuși, anumite vulnerabilități vor continua să existe, în special din cauza infrastructurii asociate LEA de 400 kV Isaccea–Vulcănești, care traversează teritoriul ucrainean.
De asemenea, Vitalie Mîța a subliniat că „Republica Moldova lucrează intens la consolidarea interconectărilor cu România”. Pe segmentul nordic al infrastructurii electrice, Republica Moldova urmărește dezvoltarea unui inel energetic regional între România, Republica Moldova și Ucraina. Vitalie Mîța a menționat că „finalizarea interconectării energetice cu România pe LEA de 400 kV Suceava–Bălți și ulterior interconectarea Bălți – CHE Dnestrovsk ar putea contribui la crearea unei infrastructuri regionale mult mai reziliente și flexibile”.
Referitor la rețeaua electroenergetică, Vitalie Mîța a remarcat că, „în timpul incidentului energetic produs în luna martie pe linia Isaccea–Vulcănești, restabilirea rețelei energetice moldovenești a fost posibilă inclusiv datorită conexiunii cu CHE Dnestrovsk și cooperării energetice cu România în regim insular”.
În discuția cu secretarul de stat, s-a remarcat că rămâne, de asemenea, de o importanță strategică majoră dezvoltarea LEA de 400 kV Gutinaș–Strășeni.
Concluzie
Discuția purtată de Energy Analytical Studies cu secretarul de stat al Ministerului Energiei al Republicii Moldova, Vitalie Mîța, evidențiază faptul că Republica Moldova traversează o etapă crucială a transformării sale energetice.
Dezvoltarea energiei regenerabile reprezintă una dintre prioritățile strategice ale autorităților moldovenești, însă succesul acestei tranziții depinde în mod direct de extinderea capacităților de stocare a energiei și de modernizarea infrastructurii energetice. În absența unor sisteme eficiente de stocare, integrarea regenerabilelor va rămâne limitată, iar vulnerabilitățile sistemului electroenergetic se vor menține.
Succesul procesului de liberalizare a pieței gazelor naturale din Republica Moldova depinde în mod direct de capacitatea autorităților de a consolida concurența pe piață, de a extinde accesul la mecanismele bursiere și de a integra eficient obiectivul de securitate energetică cu cel de deschidere a pieței, în paralel cu diversificarea surselor de aprovizionare.
În același timp, aprofundarea interconectării energetice cu România oferă Republicii Moldova oportunitatea de a-și consolida securitatea energetică și de a accelera integrarea în piața energetică europeană. Proiectele de infrastructură energetică dezvoltate împreună cu România au potențialul de a transforma Republica Moldova într-un actor regional mai conectat, mai rezilient și mai puțin dependent de riscurile geopolitice din regiune.
Prin urmare, perspectivele energetice pe termen mediu ale Republicii Moldova depind de capacitatea autorităților de a integra într-o strategie coerentă patru dimensiuni fundamentale: dezvoltarea energiilor regenerabile, extinderea capacităților de stocare, asigurarea accesului efectiv al unui număr cât mai mare de participanți la mecanismele bursiere de pe piața gazelor și consolidarea interconectării energetice cu spațiul european.
Energy Analytical Studies adresează mulțumiri secretarului de stat, Vitalie Mîța pentru deschiderea, disponibilitatea și dialogul constructiv oferit, care a contribuit la o mai bună înțelegere a proceselor complexe de transformare a sectorului energetic din Republica Moldova.