Pentru a facilita schimbul de idei și viitoarea cooperare din domeniul energetic între România și Republica Moldova, în data de 28 septembrie, Energynomics a organizat la Chișinău a 4-a conferință din seria Regional Approach 2022. În cadrul conferinței experții și factorii de decizie români din industria energetică, alături de colegii de la Chișinău au discutat despre interconectarea energetică a celor două maluri ale Prutului, cogenerarea, eficiența energetică, depășirea crizei energetice. Energy Analytical Studies, fiind prezent la eveniment, oferă o sinteză a discuțiilor și ideilor prezentate în cadrul conferinței.
Evenimentul a fost lansat prin discursurile oficiale ale Viceprim-ministrului, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spînu; directorul general al Consiliului de Administrație al ANRE Moldova, Veaceslav Untilă și Vicepreședintele ANRE România, Mircea Man.
Viceprim-ministrului, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spînu a remarcat în discursul său că problema energetică în Republica Moldova devine o problemă socială, nu o problemă a securității energetice, a aprovizionării alternative sau a interconectărilor. Cât privește criza energetică, Viceprim-ministrul a subliniat faptul că aceasta nu va fi rezolvată nici în 50 de ani, iar prețul gazului va crește în continuare.
În direcția cooperării cu România, Viceprim-ministrul a menționat că a devenit operațional gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, iar în domeniul interconectării electrice, Moldelectrica (R. Moldova) și Transelectrica (România) colaborează la nivel înalt. În acest sens, funcționează linia de tensiune înaltă (400 kV) Isaccea-Vulcănești. Ca proiect de viitor se lucrează la interconectarea pe linia de tensiune înaltă Suceava-Bălți.
În ceea ce privește perspectiva R. Moldova de a depozita gaze naturale în România, Viceprim-ministrul a remarcat că Depogaz (România) are capacități limitate, fiind necesare investiții în infrastructura de depozitare a gazelor naturale. Astfel, Ucraina, care are suprafețe mai mari de depozitare și extracție, tehnic este mai bine pregătită și mai apropiată de nevoile R. Moldova.
Cu privire la situația energetică din Republica Moldova, Andrei Spînu a remarcat că guvernul de la Chișinău are nevoie de investiții mari în direcția eficienței energetice, iar în direcția încălzirii termice a fost punctat faptul că, Bălți este cel mai evoluat la nivelul încălzirii termice. Cu toate acestea, problema la Bălți este că singura sursă de generare a încălzirii termice este gazul natural.
Vicepreședintele ANRE România, Mircea Man a început discursul prin mențiunea faptului că dezvoltarea parteneriatului cu Republica Moldova reprezintă o prioritate pentru ANRE România. În acest sens, legăturile energetice între România și R. Moldova au capacitatea și trebuie intensificate. Interconectarea cu gaze naturale necesită investiții, care sunt asigurate de Transgaz (200 milioane euro). La momentul de față, capacitatea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău este de 1,3 miliarde m3 de gaz pe an, dar se lucrează la dezvoltarea capacităților gazoductului.
Vorbind despre criza actuală energetică, Vicepreședintele a subliniat că situația este dificilă, iar iarna va fi grea. Chiar dacă România are un 85% din resurse asigurate, totuși nu este cazul pentru a fi liniștiți, iar situația R. Moldova este și mai complexă, luând în considerare faptul că țara nu are propriile resurse.
În urma discursurilor oficiale, a urmat sesiunea de comunicări dedicate sectorului de petrol și gaze naturale. În cadrul sesiunii au prezentat comunicări: Vadim Ceban, Președintele Consiliului de Administrație SA Moldovagaz; Cristian Athanasovici, Business Development Manager Kawasaki Gas Turbine Europe; Vasile Leu, Director General Interimar Termoelectrica; Ștefan Sabău, Director General BRM East Energy Republica Moldova.
Președintele Consiliului de Administrație SA Moldovagaz, Vadim Ceban, a adus în discuție activitatea SA Moldovagaz pentru perioada anului 2022, o perioadă a crizelor. În cadrul comunicării sale, au fost prezentate mai multe date informaționale. Inițial, Vadim Ceban a menționat că pe piața europeană a crescut achiziția de cărbune, ca exemplu a fost oferită Germania și Țările de Jos. În acest sens a fost remarcat faptul că Moldovagaz fiind o companie de gaz, nu este adeptul al cărbunelui.
Cu privire la securitatea energetică a R. Moldova, Vadim Ceban a remarcat că Moldovagaz a contribuit la consolidarea acesteia prin faptul că compania a vândut gazul la prețul de achiziție, nu la prețul de piață. Acest lucru a fost posibil prin suportul acordat de Guvern.
Referitor la proiecte de viitor, Vadim Ceban a subliniat că prioritar rămâne autonomizarea și digitalizarea, însă la momentul de față 93% din capital, Moldovagaz direcționează către achitarea gazelor naturale.
Vasile Leu, Director General Interimar Termoelectrica, a remarcat în discursul său că Termoelectrica este unul din principalii consumatori de gaz din R. Moldova, aproximativ o treime din gazul furnizat. Ca combustibil de rezervă este folosită păcura. În 2022, Termoelectrica a utilizat păcura în cantități record. În contextul problemei energetice au fost procurate aproximativ 300 mii tone de păcură. Peste 80% din energia produsă de Termoelectrica este furnizată consumatorului casnic.
La nivelul tehnologic, Vasile Leu a menționat că sunt derulate proiecte de dezvoltare a infrastructurii energetice la CET 2-Chișinău, inclusiv instalații de Eco-generare. Cu finanțare externă se lucrează la creșterea eficienței energetice. La nivel de distribuție, doar 20% din țevi sunt termoizolate.
Cristian Athanasovici, Business Development Manager Kawasaki Gas Turbine Europe, a făcut o prezentare a produselor Kawasaki din domeniul industriei energetice. În special, a fost menționat randamentul bun de funcțiune a motoarelor de 50 MW. Cristian Athanasovici a subliniat abordarea energetică europeană bazată pe 3 piloni – 3D (Decarbonizarea; Decentralizarea; Digitalizarea). În acest sens, Kawasaki mai adaugă un pilon – gazul natural.
În cadrul discuției, Cristian Athanasovici a subliniat faptul că Kawasaki este preocupat de mediul înconjurător. Astfel, au fost dezvoltate echipamente pentru evitarea pierderilor energetice. De asemenea, Kawasaki dispune de o turbină pentru generarea energiei din hidrogen (turbina se află în portul Kobe), iar în 2024 va intra în exploatare o centrală care produce energie electrică din gaz și hidrogen.
Directorul General BRM East Energy Republica Moldova, Ștefan Sabău a inițiat discursul său prin ideea că eficiența energetică, concurența și criza energetică nu pot fi disociate. La aceste probleme trebuie găsite soluții comune româno-moldovenești.
Ștefan Sabău a remarcat că BRM este specializată în gaz, petrol, cărbune, transportul energiei. Prin urmare prin BRM se poate opera în comun pentru o maximă eficiență energetică regională. Astfel, BRM la Chișinău este un pas pentru crearea unui hub energetic regional. BRM poate tranzacționa energie electrică, gaz și petrol. Autoritățile de la Chișinău au lansat reglementările necesare în acest sens.
Ca urmare a sesiunii de petrol și gaze naturale, a urmat sesiunea dedicată sectorului de electricitate. La această sesiunea cu comunicări au participat: Gabriel Andronache, Președintele Directoratului Transelectrica; Sergiu Aparatu CEO Moldelectrica SA; Eduard Pulbere, Șef al Serviciului de Dezvoltare a Rețelelor – RED-Nord; Alexandru Gliga, Solution Manager Huawei; Alexandru Săndulescu, Înalt Consilier, Misiunea Înalților Consilieri UE în Republica Moldova.
Președintele Directoratului Transelectrica, Gabriel Andronache a remarcat importanța proiectului Isaccea-Vulcănești și posibilitatea de a iniția linia de tensiune până la Chișinău. De asemenea, în contextul interconectării România – Republica Moldova – Ucraina, pe viitor se va lansa linia de tensiune Suceava-Bălți. Referitor la această linie de tensiune, Gabriel Andronache a menționat că sunt efectuate lucrările de proiectare a rețelei.
Ca și proiecte regionale la Marea Neagră, Gabriel Andronache a menționat proiectul Coridorului electric subacvatic Georgia-Marea Neagră-România. În cadrul acestui proiect și Republica Moldova va putea face parte. Totuși, Președintele Directoratului Transelectrica, a menționat că, la momentul de față, este vorba despre un proiect. Pentru lansarea acestuia este nevoie de investiții majore.
Sergiu Aparatu CEO Moldelectrica, a vorbit despre cadrul legislativ și contractul al interconectării transfrontaliere România-Republica Moldova-Ucraina. Au fost menționate generalitățile și baza contractuală pentru efectuarea operațiunilor de export/import de energie electrică din și în Republica Moldova, precum și cerințele de eligibilitate pentru participarea la licitațiile pentru alocarea capacității transfrontaliere Republica Moldova-România.
Eduard Pulbere, Șef al Serviciului de Dezvoltare a Rețelelor – RED-Nord, a lansat un discurs despre SER (sursele de energie regenerabilă) din regiunea de Nord a R. Moldova. În acest sens, au fost prezentate niște date statistice, conform cărora în 2022 (primele 8 luni) au fost acordate 556 de avize pentru producerea energiei electrice din SER, din care 542 de avize sunt pentru energie solară și 14 pentru eoliană. Ca și putere instalată acestea au 89,146 MW.
Alexandru Săndulescu, Înalt Consilier, Misiunea Înalților Consilieri UE în Republica Moldova, în comunicarea sa a remarcat un șir de progrese și provocări înregistrate de Republica Moldova în domeniul energetic.
Ca și progrese au fost marcate:
- Interconectarea energetică România-Republica Moldova, însă a fost menționat faptul că este doar o conexiune tehnică, care nu are o capacitate comercială momentan;
- Linia de tensiune Vulcănești-Chișinău, care continuă interconectarea transfrontalieră;
- Trecerea la mecanisme de echilibrare a energiei electrice.
Ca provocări au fost menționate următoarele:
- Trecerea cu bine peste perioada de iarnă. R. Moldova nu are resurse naturale și este afectată de prețul gazului pe piața internațională;
- Creșterea ponderii resurselor regenerabile;
- Noile proiecte de interconectare Suceava-Bălți;
- Regiunea transnistreană, care nu se supune legislației de la Chișinău în ceea ce privește plățile energetice. De asemenea, MGRES (Centrala termoelectrică de la Cuciurgan), singurul participant care poate oferi echilibrul pe piața energetică internă este controlat de Tiraspol;
- Dezechilibrul transfrontalier de energie electrică, în special segmentul R. Moldova – Ucraina.
În concluzie putem afirma că istoria, limba și cultura comună sunt argumente solide pentru o legătură mai strânsă între companiile energetice și autoritățile de la București și Chișinău, pentru un transfer benefic de resurse umane, tehnologice și organizaționale. În plus, legăturile dintre cele două sisteme energetice pot și ar trebui consolidate, pentru un plus de securitate energetică regională, alternative de aprovizionare cu resurse energetice, confort și bunăstare pe ambele maluri ale Prutului.
Energy Analytical Studies mulțumește organizatorilor evenimentului și moderatorului Gabriel Avăcăriței, pentru posibilitatea de a participa în cadrul lucrărilor întrunirii experților și oficialilor de rang înalt.