#

Reindustrializarea Europei și rolul României

Reindustrializarea este un proces economic, social și politic de organizare a resurselor naționale în scopul restabilirii industriilor ca răspuns la progresele tehnologice, tranziția verde și riscurile geopolitice. În acest context, în data de 23 aprilie, Camera de Comerț Elveția–România a organizat la Sibiu evenimentul „Reindustrialising Europe: Why Romania Matters for Swiss Manufactures”, care a reunit reprezentanți ai mediului industrial și energetic, experți și decidenți politici ai administrației publice locale, pentru a discuta perspectivele reindustrializării europene și rolul strategic al României în acest proces.

Energy Analytical Studies prin participarea la eveniment, oferă o sinteză a principalelor ipoteze și idei dezbătute.

În cadrul dezbaterilor, Dr. Adriana Cioca, președintele Camerei de Comerț Elveția-România, a subliniat transformarea accelerată a lanțurilor de aprovizionare cu resurse la nivel european, care creează oportunități semnificative pentru România. Un element central al prezentării sale a fost necesitatea valorificării acestor oportunități prin politici coerente, predictibilitate și viteză de implementare, alături de investiții în infrastructură și dezvoltarea unei industrii inteligente, bazate pe echilibrul dintre cost, calitate, tehnologie și sustenabilitate. România este încurajată să își redefinească avantajul competitiv nu prin costuri reduse, ci prin valoare adăugată și specializare industrială pe termen lung. În acest context, România, implicit Sibiu are un rol important: poziție strategică, acces la piața europeană, tradiție industrială și capital uman valoros.

Un alt punct important al discuției a vizat poziționarea Sibiului ca pol economic regional. Helmut Lerner, viceprimarul municipiului Sibiu a menționat că orașul beneficiază de infrastructură modernă, conectivitate bună cu Europa Centrală și Occidentală, forță de muncă calificată și un ecosistem educațional dezvoltat, inclusiv prin învățământ dual. Aceste elemente consolidează atractivitatea orașului pentru investiții industriale și îl poziționează ca un hub relevant în procesul de reindustrializare.

Dimensiunea energetică a fost evidențiată ca factor determinant al competitivității industriale. Florin Frunză, CEO MET România, a subliniat că țara dispune de un mix energetic diversificat (hidro, nuclear, gaze și surse regenerabile), ceea ce îi oferă un avantaj competitiv la nivel regional. Investițiile publice și private în sectorul energetic, inclusiv în decarbonizare și capacități de stocare, contribuie la consolidarea securității energetice și la atragerea investitorilor. În contextul crizelor recente, al războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu, securitatea energetică a fost redefinită ca o prioritate strategică, iar România este percepută ca un actor relativ stabil în regiune. Florin Frunză a remarcat că deși, șocul energetic din 2022 a demonstrat că securitatea energetică este existențială, România, totuși, nu se confruntă cu pericole majore, având acces la resurse proprii și diverse rute de aprovizionare.

În același timp, Florin Frunză a atras atenția că existența propriilor resurse energetice impune utilizarea lor responsabilă. Disponibilitatea resurselor energetice indică o poziție relativ favorabilă, atât în prezent, cât și în perspectivă, România având potențialul de a-și consolida rolul inclusiv ca furnizor regional de energie. Cu toate acestea, conceptul de independență energetică în industrie rămâne unul complex și deschis dezbaterii. Atingerea unui grad mai ridicat de autonomie energetică presupune investiții în noi capacități de producție, precum dezvoltarea unor centrale moderne de tipul celui de la Mintia. Totodată, independența energetică nu trebuie interpretată ca izolare, întrucât interdependențele din piața energetică europeană fac acest scenariu nerealist. În prezent, România dispune de resurse și capacități de producție relevante, iar apariția unor soluții tehnice și a unor mecanisme contractuale mai predictibile contribuie la reducerea riscurilor pentru companii și la adaptarea acestora la dinamica pieței energetice.

Tudor Avram, General Manager, CEDES Romania, a evidențiat că procesul de digitalizare a industriei se află într-o fază intermediară. Deși există deschidere către tehnologie și exemple de implementare avansată, principalul obstacol îl reprezintă deficitul de resurse umane calificate și ritmul lent de implementare. Educația practică și adaptarea sistemului de formare profesională la cerințele pieței sunt esențiale pentru susținerea transformării digitale și reindustrializării. Potrivit lui Tudor Avram, nu lipsa tehnologiei este problema, ci timpul de implementare și resursa umană – digitalizarea necesită disciplină și oameni potriviți care să o susțină inteligent.

În ceea ce privește sustenabilitatea, Alin Șchiopu, CEO Hofstetter Environmental Switzerland a subliniat că cerințele de mediu nu trebuie percepute ca o constrângere pentru reindustrializarea României, ci ca o oportunitate de inovare și dezvoltare tehnologică a complexelor energetice și industriale. Economia circulară și managementul eficient al resurselor devin componente esențiale ale reindustrializării, contribuind atât la protecția mediului, cât și la creșterea economică. Vechea paradigmă europeană, bazată pe energia ieftină din Rusia și apărarea asigurată de SUA, nu mai este valabilă. Noua realitate economică forțează Europa să se apere și să producă pe cont propriu, iar România a învățat și știe să producă tehnologii pentru economia circulară.

În concluzie, dezbaterea a evidențiat faptul că România dispune de avantaje structurale importante – în special în domeniul energetic și al poziționării geografice, care o pot transforma într-un actor relevant în procesul de reindustrializare europeană. Cu toate acestea, valorificarea acestor avantaje depinde de capacitatea de a asigura predictibilitate politică, de a accelera implementarea reformelor și de a investi în capital uman și tehnologie.